Printre femeile celebre din Romania, a caror existenta a schimbat cursul istoriei, se numara Smaranda Braescu, una dintre cele mai cunoscute femei pilot din tara, dar si prima femeie care a obtinut un brevet de parasutist din Romania. Aceasta s-a nascut in satul Hantesti din comuna Buciumeni a judetului Galati de astazi, pe 21 mai 1897. Activitatea ei este foarte importanta pentru inceputurile parasutismului romanesc si se numara printre primele femei din lume care au practicat parasutismul. Inca de la varsta de 15 ani, cand vede pentru prima data in viata ei un avion la Barlad, isi doreste sa devina aviator.
Smaranda Braescu nu este singura pasionata de aviatie din familie, iar fratele ei, Tache Braescu, fascinat la randul lui de aviatie, o ajutat-o sa zboare pentru prima data, prezentand-o pilotilor de la Scoala Militara de Aviatie din Tecuci. Desi atunci femeile nu aveau voie sa piloteze, ea isi incearca norocul si merge pentru a se inscrie la aceasta scoala, insa fara succes. Dupa ce a terminat cursurile scolii primare din satul vecin, Vizuresti, ea se inscrie la Scoala Profesionala de fete, pe care o absolva in anul 1916.
Desi isi dorea foarte mult sa devina aviator, Smaranda Braescu este nevoita sa studieze in capitala, la Scoala Normala “Principesa Elisabeta” si locuieste la internatul azilului “Elena Doamna”, din cauza unor dificultati financiare. Isi continua studiile cu Academia Belle Arte din Bucuresti, pe care o urmeaza intre anii 1924-1928, insa pe perioada razboiului se intoarce in comuna natala pentru a lucra ca invatatoare. Fara sa se gandeasca ca va avea vreo sansa sa isi indeplineasca visul, cand se astepta mai putin i se iveste o alta oportunitate, ce o va consacra.
Sfatuita de inginerul german Heinecke, Smaranda Braescu merge, in vara anului 1928, la Berlin, pentru a urma cursuri de parasutism. Desi la varsta de 30 de ani pe care o avea, putine persoane ar fi incurajat-o sa practice parasutismul, aceasta a fost extrem de incantata de aceasta sansa, motiv pentru care la 5 iulie 1928 executa primul salt cu parasuta, de la o inaltime de 600 de metri. Aceasta nu a fost o realizare doar pentru ea, ci si pentru Romania, deoarece devine a patra tara europeana care se putea lauda cu o femeie parasutist brevetat.
Smaranda Braescu depaseste intaltimea de 600 de metri si incepe sa sara de la inaltimi tot mai mari, de la 700 de metri ajunge la 1000, apoi la 2000, insa nu este ferita de accidente. In anul 1930, in Satu Mare, din cauza curentilor extrem de puternici si ai parasutei cu care sarea, care era foarte rapida, este accidentata si ramane la pat pentru o jumatate de an. Dupa o jumatate de an in care nu s-a mai putut atinge de o parasuta, nu isi dorea nimic mai mult decat sa poata executa un salt.
Aspiratiile Smarandei Braescu, odata insanatosita, sunt extrem de inalte si aduc numai cinste Romaniei, astfel, cu acordul Comandamentului Superior al Aviatiei se pregateste intens pentru a depasi recordul feminin mondial la saltul cu parasuta, care era de 4000 de metri in Europa si de 5384 in America. La 2 octombrie 1931, din avionul pilotat de cunoscutul aviator Alexandru Papana, sare de la inaltimea de 6000 de metri, iar dupa durata saltului de 21 de minute si 25 de secunde, aterizeaza intr-un lan de porumb aflat in Baragan. Fara masca de oxigen, aceasta a reusit sa obtina recordul national atat la femei, cat si la barbati, si recordul feminin la nivel mondial. O asemenea realizare nu putea ramane nepremiata, motiv pentru care primeste Crucea de Aur a ordinului Virtutea Aeronautica.
Dupa obtinerea recordului feminin mondial, tot ce ii ramane Smarandei Braescu este sa depaseasca si recordul masculin, de 7233 de metri, detinut de un parasutist american. La inceputul anului 1932 se antreneaza in San Francisco, iar la 19 mai 1932 are loc evenimentul memorabil pentru intreaga lume. Se lanseaza de la o inaltime de 7400 de metri, in Sacramento si aterizeaza nevatamata, in ciuda faptului ca una dintre parasute i se deschide foarte tarziu si vantul ii creaza probleme. Dupa un salt de 25 de minute, aterizeaza intr-un lant de secara si depaseste recordul mondial la parasutism.
Smaranda Braescu nu renunta la dragostea pentru aviatie, motiv pentru care urmeaza, in anul 1934 cursuri de pilotaj la scoala Curtiss Weight din Valley Stream, New York si obtine brevetul de pilot civil, fiind prima femeie din Europa care obtinuse un brevet de pilot in America. Cu avionul pe care si-l achizitioneaza in anul 1935 si pe care il numeste “Aurel Vlaicu” , cu care executa rute incredibile si in premiera la acea vreme. La 27 aprilie 1936, la bordul avionului proaspat achizitionat traverseaza Muntii Iugoslaviei , iar o luna mai tarziu, exact la patru ani de la obtinerea recordului mondial face in premiera mondiala, ruta Roma- Tripoli, de 1100 de kilometri, deasupra Marii Mediterane. Dupa un zbor de sase ore si zece minute, este nevoita sa aterizeze la o distanta de 65 de kilometri de Tripoli.
In perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial Smaranda Braescu face parte din “Escadrila Alba”, aceasta fiind unitatea romaneasca de avione sanitare, ce erau pilotate de femei. Primeste, pentru meritele sale deosebite, crucea “Regina Maria”, clasa III, in anul 1943. In anul 1946 protesteaza impotriva alegerilor care au avut loc in luna noiembrie a aceluiasi an si semneaza, alaturi de alte 11 personalitati ale vremii, un memoriu pe care il inainteaza Comisiei Aliate de Control. Este acuzata de catre comunisti pentru dezvaluirea falsificarii alegerilor, la doi ani de inchisoare.
Dupa condamnarea primita, Smaranda Braescu ramane ascunsa pentru o vreme in via unui frate, iar apoi, pentru a se proteja, aceasta s-ar fi imbracat cu haine de maicuta greco-catolica si s-ar fi aflat in Molodova. Nici sanatatea nu ii este prielnica, deoarece se imbolnaveste de cancer, insa maicutele greco- catolice o ingrijesc, existand dovezi conform carora ar fi fost internata atat la Iasi si la Bacau, cat si la Cluj. De asemenea, se crede ca ultimele zile din viata si le-a petrecut intr-o manastire din Cluj, unde a trait ascunsa, sub numele de Maria Popescu.
De asemenea, se crede ca Smaranda Braescu, care s-a stins din viata la 2 februarie 1948, a fost inmormantata sub numele de Maria Popescu, in Cimitirul Central din Cluj. Incepand cu anul 1976 mormantul a fost concesionat de familia Szasz Gerone, fara sa se stie cu certitidine daca prima femeie parasustist a fost sau nu imormantata in acel mormant. O adevarata drama pentru o femeie care nu a adus decat mandrie Romaniei, sa nu se cunoasca locul de veci, pentru a putea ca familia ei si oamenii ce ii respecta memoria sa ii aduca un ultim omagiu.
Fara sa mai fie vazuta, incepand cu anul 1946, Smaranda Braescu este o alta eroina a tarii noastre, care a fost victima nedreptatii comunismului si a murit, ascunzandu-si identitatea in tara pe care a iubit-o si careia i-a adus un renume de care putine alte tari s-au putut bucura.
