Virginia Haret, cu numele complet Maria Virginia Andreescu Haret, este o femeie celebra din Romania, care a incalcat regulile impuse de societatea inceputului de secol XX si si-a depasit conditia de femeie casnica, devenind prima femeie arhitect din lume. Nascuta la 21 iunie 1894, in capitala, este nepoata pictorului Ion Andreescu. Nu a avut parte de o copilarie usoara, ea ramane orfana de mama la varsta de doar 9 ani si este nevoita sa aiba grija atat de gospodarie, cat si de cei trei frati ai ei.
Copilaria dificila pe care a avut-o Virginia Haret nu i-a afectat educatia, astfel ea studiaza acasa si urmeaza liceul in particular, iar la varsta de 18 ani sustine examenul de bacalaureat la Liceul Mihai Viteazul. Pentru a urma cariera de arhitect, participa la un concurs de admitere la Scoala Superioada de Arhitectura si este admisa cu succes. In paralel, studiaza la Belle Arte, unde realizeaza un numar mare de acuarele, ce se afla in Colectia de Stampe a Bibliotecii Academiei Romane.
Studenta exceptionala, Virginia Haret devine absolventa a Scolii Superioare de Arhitectura cu foarte bine in anul 1914, acesta fiind inceputul unei frumoase cariere in arhitectura. Se casatoreste cu fiul lui Spiru Haret, ministru al Educatiei Publice din perioada de conducere a lui Carol I si este una dintre cele mai de seama femei ale epocii, deosebit de frumoasa, de sensibila si de curajoasa, fiind o deschizatoare de drumuri pentru femeile pasionate de arhitectura, care au putut sa calce pe drumul pavat de ea.
Incepand cu anul 1923, la varsta de 29 de ani, Virgini Haret lucreaza in serviciul tehnic al Ministerului Instructiunii Publice, unde va profesa pana in anul in care se va pensiona, si anume in 1947. Devine prima femeie care primeste gradul de inspector general in arhitectura, pozitie care ii este recunoscuta pentru prima data in anul 1981, la desfasurarea celui de-al XVI-lea Congres de Istorie a Stiintei, desfasurat in capitala. Nu renunta nicio clipa la dragostea ei pentru arhitecura, iar faptul ca era prima femeie arhitect nu o impiedica sa isi lase semnatura pe unele dintre cele mai importante cladiri ale capitalei si sa fie apreciata pentru realizarile ei in calitate de arhitect.
In perioada interbelica, Virginia Haret are onoarea de a reprezenta Romania la Congresele Internationale de Arhitectura, care au loc la Moscova, Bruxelles, Paris sau Roma. Lista cladirilor realizate de faimoasa femeie este impresionanta si spre bucuria celor interesati sa ii vada munca, acestea mai pot fi astazi admirate, lasandu-ne, dupa moartea ei, o importanta mostenire arhitecturala, pentru care a primit numeroase premii si distinctii, ce i-au demonstrat valoarea ei ca arhitect.
O parte considerabila a realizarilor arhitecurale ce apartin Virginiei Haret se gasesc in capitala, printre care se afla Liceul Cantemir Voda, Liceul Gheorghe Sincai, Casa Haret de pe Bulevardul Ana Ipatescu, Casa Dumitru Stoica de pe Strada Veronica Micle, Aripa administrativa a Aeroportului Bucuresti Baneasa, Cladirea Colegiului Dimitrie Cantemir din Bucuresti, cladirea neterminata a Cazinoului Govora, Palatul Societatii “Tinerimea Romana” pe strada Schitu Magureanu, Institutul Medical Bucuresti, Colegiul Gheorghe Sincai, Biserica Ghencea, Casa Panait Mazilu sau Casa Constantinescu.
La 6 mai 1962 Virginia Haret se stinge din viata, iar amintirea ei ramane vie prin activitatea de arhitect desfasurata, care se bucura de recunoastere internationala. La comemorarea a 50 de ani de la moartea sa, a avut loc o conferinta, sustinuta de profesorul Virgiliu Z. Teodorescu, la care s-au proiectat imagini ale cladirilor construite de ea, fiind un omagiu adus primei femei arhitect din lume. Nu a fost doar o deschizatoare de drumuri, ce a facut mai usor de implinit visul altor femei de a deveni arhitect, ci si un foarte bun arhitect, dovada ramanand cladirile care ii poarta semnatura, fiind o femeie care a adus cinste tarii noastre.
