Femei remarcabile, care au contribuit major la progresul umanităţii în toate domeniile – oameni de ştiinţă, artiste, scriitoare, sportive, cercetătoare etc. – personalităţi excepţionale prin inteligenţa, creativitatea, tenacitatea, pasiunea lor şi a căror valoare a fost mai mult sau mai puţin recunoscută în vremea în care au trăit, au existat în toate timpurile, de la Hypathia din Alexandria (secolul al IV-lea), prima femeie matematician, filosof, astronom şi prima profesoară din Alexandria, până la nume reprezentative din epoca noastră.
Iată câteva femei remarcabile din secolul al XX-lea, ale căror merite au fost confirmate de timp şi care continuă să ne inspire prin realizările lor, ordinea în care sunt prezentate în acest articol fiind aleatorie, pentru că orice comparaţie sau ierarhizare ar fi nepotrivită, având în vedere complexitatea acestor personalităţi şi domeniile foarte diferite în care s-au afirmat:
Femei remarcabile din secolul al XX-lea – Coco Chanel
Coco Chanel (1883 – 1971), designer de modă și femeie de afaceri, fondatoarea celebrei mărci care-i poartă numele, singura creatoare de modă inclusă de revista “Time” în rândul “celor mai influenţi oameni ai secolului al XX-lea”, este un nume care nu poate fi ignorat când este vorba de “Femei remarcabile din secolul al XX-lea”.
Femeie fascinantă prin inteligenţă, creativitate, nonconformism, tenacitate (născută într-o familie săracă, la numai 18 ani apărea deja în lumina reflectoarelor), Coco Chanel a arătat lumii că femeia nu este un “suport” pentru haine, bijuterii şi alte podoabe, propunând, în modă, simplitatea, eleganţa atitudinii, care să exprime personalitatea. Ea este cea care a impus în modă “la petite robe noire”/ “little black dress” (mica rochie neagră””) – cea mai valoroasă piesă vestimentară feminină a tuturor timpurilor – taiorul (“tailleur”) din jerseu, costumul din tweed (lână fină), părul tuns scurt, bijuteriile cu stil, pantofii bicolori, ceasurile unisex etc.
Arhicunoscutul parfum “Chanel n°5”, sofisticat, tulburător, rafinat, pe care l-a creat cu ajutorul unui parfumier, Ernest Beaux, care lucrase şi pentru ţarii Rusiei, a fost lansat la data de 5 mai 1921, a devenit cel mai vândut parfum din lume şi, după un secol, se bucura de aceeaşi popularitate.
Coco Chanel, cum spunea unul dintre biografii săi, le-a învăţat pe femei că “o anume vestimentaţie este mai importantă decât haina în sine, că o atitudine este mai importantă decât un chip perfect, că o femeie bine îmbrăcată înseamnă o femeie simplu îmbrăcată şi în armonie cu sine şi cu situaţiile de viaţă”. Sau, cum spunea celebra creatoare de modă, “Nu aspectul, ci esenţa. Nu banii, ci educaţia. Nu hainele, ci clasa”.
Simone de Beauvoir – “Al doilea sex”, “una dintre cele zece cărți care au schimbat lumea”
Simone de Beauvoir (1908 – 1986) este o scriitoare şi eseistă franceză, deosebit de implicată, mai ales după al Doilea Război Mondial, în mişcarea de afirmare şi susţinere a rolului femeilor în viaţa publică, o precursoare a mişcării feministe din anii 1970.
Alături de celebrul scriitor Paul Sartre, este unul dintre fondatorii “existenţialismului” (un curent filosofic şi cultural, ai cărui reprezentanţi au fost preocupaţi de condiţia umană, de libertatea individuală, de limitele lumii moderne, de consecinţele alienării, incomunicării etc.)
În 1954, Simone de Beauvoir a primit Premiul Goncourt, oferit scriitorului care a publicat „cea mai bună și imaginativă operă în proză a anului”, pentru romanul “Les Mandarins”, tradus în româneşte abia după 1989, o carte care, la vremea publicării, a fost considerată prea îndrăzneaţă, nonconformistă (mai ales în privinţa felului în care este prezentată relaţia dintre scriitoare şi Jean Paul Sartre), în spatele altor personaje putându-se recunoaşte multe dintre figurile culturale ale Parisului de la acea vreme.
“Femeie nu te naşti, devii!”…
Cea mai cunoscută scriere a lui Simone de Beauvoir este însă “Al doilea sex” (1949), un fel de “Biblie a feminismului”, cum a fost catalogată cartea, în care autoarea demitizează arhetipul “eternului feminin”, ca esenţă veşnică şi imuabilă, prezentând îndelungata istorie a opresiunii sexului “slab”.
Esenţa viziunii scriitoarei franceze asupra acestui subiect este concentrată într-o afirmaţie devenită celebră – “Femeie nu te naşti, devii!”, o adaptare/ parafrazare a unor maxime celebre: “Homines non nascentur, sed finguntur”/ “Nu te naşti om, devii!” (Erasmus), “Fiunt, non nascuntur christiani”/ “Nu te naşti creştin, devii!” (Tertulian).
Considerând că bărbaţii se fac vinovaţi adesea de laşitate, sexism şi cruzime, iar femeile, de supunere, pasivitate, lipsă de ambiţie, Simone de Beauvoir dezvoltă aceste aspecte în patru capitole, fiecare marcate de către un “epigraf”, aparţinând unor scriitori – bărbaţi celebri – primul epigraf: “Există un principiu bun care a creat ordinea, lumina și bărbatul și un principiu rău care a creat haosul, întunericul și femeia” (Pitagora), al doilea: „Orice a fost scris de bărbați despre femei trebuie să fie suspect, pentru că sunt judecători și parte” (Poullain de La Barre), al treilea: “Ce păcat să fii femeie! și totuși, cea mai mare nenorocire de a fi femeie este de a nu-ți da seama că eşti” (Kierkegaard), al patrulea: „Jumătate victime, jumătate complici, ca toți ceilalți.” (Sartre)
Revista “The Guardian” a inclus volumul “Al doilea sex” pe lista celor “zece cărți care au schimbat lumea”. “Toţi oamenii sunt muritori”, “Memoriile unei fete cuminţi”, “Inseparabilele” (traduse şi în româneşte) sunt alte titluri din opera scriitoarei, lecturi care nu ar trebui ocolite.
Femei remarcabile din secolul al XX-lea – Rosalind Franklin
Femei remarcabile din secolul al XX-lea au fost şi în domeniul ştiinţelor, iar biofiziciana şi cristalografa Rosalind Franklin (1920 – 1958) este una dintre acestea. A avut contribuţii fundamentale în domeniul geneticii (felul în care informația genetică trece de la părinţi la copii), la înţelegerea structurilor moleculare ale ADN-ului.
Din nefericire, o lucrare esenţială a acesteia (rămasă nepublicată), despre “Structura elicoială a acidului dezoxiribonucleic (ADN)”, în loc să-i aducă un binemeritat Premiu Nobel, a fost valorificată de James D. Watson şi Frances H.C. Crick, de la Universitatea Cambridge, cei care au formulat, pe baza informaţiilor oferite de Rosalind Franklin, “Teoria structurii dublu elicoidale a moleculei de ADN”, pentru care cercetătorii englezi au şi primit Nobelul, în 1962.
Femei remarcabile din secolul al XX-lea – Anna Fisher
Anna Fisher (n. 1949), chimist, medic, astronaut NASA, îşi merită locul in categoria “Femei remarcabile din secolul al XX-lea”, chiar şi numai pentru faptul că este prima mamă care a zburat în spațiu, aleasă dintre 8 079 de candidaţi.
Căsătorită cu astronautul William Frederick Fisher, cu care are două fiice, Anna Fisher s-a alăturat echipei NASA în 1978, după ce s-a specializat în misiuni spaţiale, în proceduri de reparații de urgență, in verificarea software-ului de zbor etc. Primul ei zbor în spaţiu a avut loc în 1984, la bordul navetei spaţiale Discovery, misiunea fiind de a disloca doi sateliți și de a recupera încă doi.
De la momentul în care prima femeie a ajuns în spaţiu, în 1963 – rusoaica Valentina Terechkova – şi până astăzi, 64 de femei au participat la misiuni spaţiale. Nu este de ignorat nici faptul că cea care a făcut posibilă ajungerea omului pe Lună, prin coordonarea activităţilor de realizare a software-ului de zbor pentru misiunile Apollo ale NASA, a fost tot o femeie – inginera, informaticiana Margaret Heafield Hamilton, fondator al Hamilton Technologies, Massachusetts.
Mary Temple Grandin – “Gândesc în imagini, nu în cuvinte”
Mary Temple Grandin (n.1947), specialist în comportamentul animalelor, profesor de zootehnie, cu un doctorat obţinut la Universitatea Illinois, este una dintre persoanele cu autism care poate fi considerată o adevărată “eroină” a timpurilor noastre, aşa cum a fost declarată de revista “Time”.
Înţelegând încă din copilărie că sensibilitatea ei este diferită de a celorlati oameni, a reuşit, treptat, să valorifice experienţa personală şi să o tranforme în ştiinţă şi în inovaţie, pornind de la o constatare care îi particularizează modul de a gândi – “Gândesc în imagini, nu în cuvinte”. “Când îmi imaginez echipamente, instalaţii noi (destinate creşterii şi bunăstării animalelor), mărturisea aceasta, pot face o simulare digitală în capul meu, ca într-o realitate virtuală”.
Este autoarea a peste 60 de lucrări științifice şi a peste 300 de articole, legate de comportamentul animalelor (una dintre cele mai cunoscute cărţi ale sale fiind “Animals Are Not Things”), cu activitate de pionierat în domeniul “neurodiversităţii”.
Personalitatea şi experienţa de viaţă a lui Mary Temple Grandin, care nu poate fi omisă din topul “ Femei remarcabile din secolul al XX-lea”, a fost punctul de plecare pentru un film din 2010, intitulat “Temple Grandin”, realizat de HBO, nominalizat la 15 Premii Emmy (premiu american de televiziune, considerat echivalentul premiului Oscar din cinematografie), din care a câştigat șapte.
Românce remarcabile din secolul al XX-lea
Nenumărate alte nume de “Femei remarcabile din secolul al XX-lea” s-ar putea adăuga celor menţionate anterior, din care ar face parte, cu siguranţă, şi românce precum: Smaranda Brăescu – prima femeie paraşutist din România, campioană europeană în 1931 şi mondială, în 1932, Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920 – 2008) – prima femeie neurochirurg din lume, Sarmiza Bilcescu – prima româncă avocat, prima femeie din Europa cu licenţă obţinută la Universitatea din Paris şi prima din lume cu un doctorat în drept, Ana Aslan – medic gerontolog, fondatoarea primului Institut de geriatrie şi gerontologie din lume (la ale cărei tratamente au apelat celebrităţi din toată lumea – Charile Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali, Charles de Gaulle, fost preşedinte al Franţei,Claudia Cardinale, Augusto Pinochet, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, John Kennedy, Miguel Asturias etc.).