„Fiat justiția, pereat mundus” este o expresie latină, însemnând „Să se facă dreptate, de-ar fi să piară lumea”, exprimând o dorință de dreptate cu orice preț, mai presus de orice condiționări, un ideal moral consubstanțial naturii umane, căruia i se subordonează o mulțime de alte valori – adevărul, onestitatea, integritatea etc. – un summum al aspirațiilor noastre.
Expresia „fiat justiția, pereat mundus”, după cum afirmă Jacobus Manlius, în cartea „Loci Communes” (Locuri comune), îi este atribuită lui Ferdinand I, împărat al Sfântului Imperiu Roman (1558-1564) și principe al Transilvaniei între 1551-1556.
În varianta „fiat justiția, ruat coelum”/„Să se facă dreptate, prăbușească-se și cerul”, acest adagiu este însă mult mai vechi, apărând în scrierile lui Seneca (Lucius Annaeus Seneca), filosof roman, din secolul I, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai stoicismului, pentru care cea mai de preț calitate a omului este virtutea, însoțită de curaj, dreptate, înțelepciune.
Din punctul de vedere al stoicilor, omul virtuos este cel care se detașează de suferință (apatheia) și care își dorește să cunoască, deoarece, fără cunoaștere, nu poate exista virtute. Toate dezechilibrele și nedreptățile lumii, susțin stoicii, sunt consecințele ignoranței și ale încălcării legilor naturii.
Seneca face trimitere la expresia „fiat justiția, ruat coelum”, varianta inițială a motto-ului lui Ferdinand I – „fiat justiția, pereat mundus” – în contextul în care povestește o întâmplare referitoare la un preot pe nume Piso, de care se leagă o altă expresie despre dreptate – „dreptate a la Piso”, cu sensul de “dreptate absurdă”.
Se spune că, în vremurile vechi ale antichității romane, preotul Piso condamnase un om pentru omor, dar când presupusul vinovat a fost adus în piața publică pentru a-și primi pedeapsa capitală, și-a făcut apariția cel pe care toți îl credeau mort (asasinat). Execuția a fost suspendată și i s-a cerut socoteală lui Piso. Urmarea a fost că acuzația nefondată a lui Piso a dus, în final, la condamnarea a trei oameni: a celui condamnat de Piso, contra căruia exista deja o condamnare, a celui care trebuia să-l execute pe cetățeanul acuzat de crimă, pentru că nu a dus până la capăt misiunea lui, a presupusei victime, pentru că el a fost cauza morții celorlalți doi.
Seneca mai relatează că, în circumstanțele menționate anterior, Piso ar fi exclamat: „fiat justiția, ruat coelum” (Să se facă dreptate, prăbușească-se și cerul!). De aici a derivat, peste timp, o altă expresie – „dreptate a la Piso”, adică o dreptate absurdă.
Sensul filosofic și moral al expresiei „fiat justiția, pereat mundus” (Să se facă dreptate, de-ar fi să piară lumea) a fost exploatat și de Immanuel Kant, într-un eseu – „Pacea perpetuă” – din 1795, pentru a sintetiza mesajul filosofiei sale morale: “Să domnească dreptatea, chiar dacă toate ar pieri din pricina aceasta”.
Expresia „fiat justiția, pereat mundus”, veche de secole, pare a transmite un mesaj extrem de categoric, asupra căruia merită să medităm astăzi, mai mult ca oricând, pentru că drumurile largi, generoase, ale destinului nu pot fi străbătute în afara acestei valori – dreptatea. Tot ceea ce durează și dă valoare vieții nu poate ignora ideea de adevăr, dreptate, morală.
Relevanța expresiei în societatea modernă și educație
- Principii Etice și Morale: Fiat Iustitia Pereat Mundus ne provoacă să reflectăm asupra importanței justiției și a eticii în deciziile noastre zilnice. Discută cum această expresie poate fi folosită pentru a sublinia integritatea și principiile morale în situații cotidiene și în luarea deciziilor.
- Dezbateri Contemporane și Justiție Socială: În contextul actual, această frază poate inspira dezbateri asupra justiției sociale și a echității. Explorează cum Fiat Iustitia Pereat Mundus se reflectă în mișcările pentru dreptate socială și egalitate.
- Educație Juridică și Filosofică: Această expresie oferă o bază solidă pentru discuții în educația juridică și filosofică, invitând la analiza conceptelor de justiție, dreptate și sacrificiu. Consideră impactul său asupra formării viitorilor profesioniști în drept și etică.
Pentru mai multe informații despre cum limbajul și expresiile latine influențează gândirea juridică și filosofică, consultați articolul nostru aici. Acesta explorează complexitatea limbajului și modul în care cuvintele pot modela percepția noastră asupra justiției și eticii.
