Pierre-Joseph Proudhon, un teoretician important al artei isi marturisea scepticismul fata de existenta unor artisti adevarati din randul femeilor: “Femeia este artista; tocmai de aceea functiile gospodaresti ii revin ei. Ne-am putea-o inchipui, intamplator, petrecandu-si timpul pictand acuarele sau pasteluri?” Poate si din cauza unor astefel de conceptii, femeile care totusi s-au remarcat in arta plastica au ramas in mare parte anonime, abia in contemporaneitate gasindu-si intr-adevar locul. Tocmai de aceea, viata si arta celor care au ramas pierdute in negura timpului trebuie reamintite, la fel ca si efortul lor de a se opune stereotipiilor.
Inca de la sfarsitul Evului Mediu apar primele artiste care si-au demonstrat talentul si dorinta de a lasa ceva lumii. Sa incepem cu patroana crestina a artei plastice, Caterina de Bologna. Aceasta a trait in secolul XV si a fost o calugarita faimoasa in acea vreme. A pictat numeroase icoane, desi in principal acesta activitate apartinea barbatilor, si se spune ca avea des viziuni ale diavolului si divinitatii. A fost canonizata, iar astazi cateva din operele sale, de o sensibilitate specifica, inca pot fi vazute.
In perioada Renasterii, arta plastica a vazut ridicarea mai multor artiste, care insa au fost uitate la scurta vreme dupa aceea. Nu este si cazul Artemisiei Gentileschi, considerata in vremea sa drept “singura femeie care are notiuni in ceea ce priveste pictura si culoarea”. Fascinata de mica de pictat, aceasta a pictat numeroase panze, dintre care putem vedea mai multe la muzee de seama din Europa. A avut o viata trista, marcata de tortura, rude rauvoitoare si moartea copiilor, insa cu toate acestea a lasat lumii o arta unica, ce prezinta o viziune feminista asupra istoriei. Multe din panzele sale prezinta femei hotarate, puternice, gata de actiune, dar si scene sangeroase, considerate prea dure pentru o femeie. A inovat si prin panza care prezinta violul Suzanei. Spre deosebire de alte tablouri, care prezentau victimele unor astfel de intamplari rosind si incercand sa isi ascunda goliciunea, personajul Artemisiei chiar manifesta frica si suferinta, oferind mai mult realism perspectivei. A fost prima femeie care a facut parte din Academia de Arta din Florenta.
Rosa Bonheur a trait in secolul XIX, fiind remarcata in arta plastica mai ales prin reprezentarile sale animaliere extrem de vii si puternice vizual. Se remarca in special o scena de arat cu un bivol in prim plan, care a fost expusa in mai multe galerii de seama. Este considerata cea mai mare artista a secolului XIX de catre unii. S-a remarcat devreme, dupa mai multe scandaluri la scoala. A inceput sa picteze peisaje si animale de casa, ajungand imediat sa aiba sustinatori. S-a remarcat in plus si prin miscarea ei prin care cerea dreptul sa poarte haine de barbati, primind autorizatie de la politie in acest sens.
Modernitatea a dus o adevarata inflorire a viziunii feminine in arta plastica, asa aparand cateva figuri nemuritoare. Frida Kahlo a ramas cunoscuta printre altele si pentru replica sa “m-am nascut o catea, m-am nascut pictor”. Nascuta in Mexic, a avut parte de o copilarie dura marcata de poliomielita si un accident care i-a afectat sanatatea pentru toata viata. Lipsita de inhibitii si ambitioasa, si-a promovat arta, puternic inflentata de simboluri amerindiene si suprarealiste, ajungand sa isi cunoasca sotul, pictorul Diego Rivera. Au avut o casnicie tumultoasa, incarcata de infidelitati si scandaluri, insa care nu a oprit fluxul creator al celor doi. Dupa moartea sa, operele Fridei au fost cumparate de Luvru, iar ea a ajuns prima persoana hispanica onorata de o marca postala a Stetelor Unite. Salma Hayek a castigat un Oscar interpretandu-i rolul in filmul cu acelasi nume.
Arta plastica suedeza a fost marcata de Sigrid Hjerten, care a trecut de toate oprelistile societatii pentru a-si pune in aplicare admiratia pentru arta. A pictat peste 500 de tablouri inainte de a fi doborata de schizofrenie. Tablourile sale sunt foarte perosonale, sensibile si dedicate intelegerii umanitatii, fiind si in prezent foarte apreciate. Este considerata printre personalitatile de seama ale Suediei.
Georgia O’Keefe s-a remarcat in Statele Unite in prima jumatate a secolului XX, cand multi inca nu credeau ca femeile pot ajunge prea departe in arta plastica. A pictat insa din tinerete, distingandu-se prin subiectele abstracte. De multe ori se ducea in desert, aduna roci, cranii de animale si orice altceva i se parea relevant, iar apoi le dadea viata in picturile sale. A devenit faimoasa si chiar un model de urmat, insa asta din pacate nu a fost suficient pentru a-i opri caderea nervoasa care a oprit-o de la a picta o vreme. Cunoscuta drept unul dintre cei mai mari artisti americani, a apucat, spre deosebire de alti pictori, sa isi vanda tablourile pe cateva zeci de mii de dolari inca din timpul vietii. In onoarea artei sale deosebite, o specie de dinozaur cu pene ii poarta numele. Nici nu ar fi vrut un elogiu mai complex, spun cei care au cunoscut-o.
