Amazonul este cel mai mare fluviu din lume, iar bazinul sau este cel mai mare bazin de drenaj din lume. Fluviul Amazon se intinde pe o zona de 6 475 000 de kilometri patrati in Peru, Columbia, Brazilia, Venezuela, Ecuador si Bolivia. Amazonul este atat de mare incat estuarul sau ocupa o suprafata de 330 de kilometri latime. Inainte Fluviul Amazon era considerat al doilea cel mai mare din lume, dupa Nil, insa dupa descoperirea unui nou afluent care se varsa in acesta, s-a ajuns la concluzia ca Amazonul este mai lung decat Nilul. Un om de stiinta din Brazilia sustine ca folosind regiunea montana Mismi drept punct de origine al fluviului, se poate demonstra ca Amazonul este mai lung decat Nilul cu 105 kilometri. Acest studiu nu este insa acceptat de toti oamenii de stiinta, intrucat diversi geografi au masurat lungimea fluviului Amazon si au ajuns la concluzia ca este intre 5499 si 6690 de kilometri.
Fluviul Amazon varsa o cantitate impresionanta de apa in Oceanul Atlantic, aproximativ 300 000 de metri cubi pe secunda. Aproximativ 20 % din cantitatea de apa dulce din oceane se datoreaza acestui fluviu. Debitul fluviului incepe sa creasca in luna noiembrie, si continua sa creasca pana in iunie. In iunie debitul incepe sa scada, atingand nivelul minim in luna octombrie. Adancimea maxima a fluviului se afla in regiunea Obidos din Brazilia, si masoara in jur de 300 de metri. Cei mai importanti afluenti ai fluviului sunt: Napo, Maranon, Branco, Madeira, Negro, Ucayali, Pastaza, Putumayo, Tigre, Morona, Xingu si Tambo.
In bazinul Amazonului se afla cel mai diversificat ecosistem din lume, si anume Padurea Amazoniana, care gazduieste aproximativ 70 % din speciile de plante si animale cunoscute, printre care: 300 de specii de mamifere, 3000 de specii de pesti de apa dulce, mii de specii de copaci, 1700 de specii de pasari si milioane de specii de insecte dintre care 4000 de specii de fluturi. In acest ecosistem traiesc animale ca: piranha, anaconda, jaguarii, tucanii, papagalii ara, broaste testoase, aligatori, serpi etc.
Bazinul Amazonului este locuit de triburi de indieni de multe secole. Fluviul a fost descoperit de catre europeni in secolul al 16-lea, cand Vicente Yanez Pinzon a navigat pe acesta in anul 1500. Pinzon a numit fluviul “Raul Santa Maria de la Mar Dulce”. In 1541, Francisco de Orellana a condus o expeditie pentru a gasi El Dorado.
Expeditia a explorat raul Coca, iar misiunea acesteia era sa gaseasca capatul raului. Cand expeditia a ajuns la confluenta cu raul Napo, cativa membri au amenintat ca se vor razvrati. Totusi Orellana si-a convins oamenii sa continue expeditia si sa cucereasca noi teritorii in numele regelui. Acestia au construit un vas mic si au navigat pe raul Napo, ajungand apoi pe raul Negro. Intr-un final, in iunie 1542, au ajuns pe Amazon. Expeditia fusese atacata de cateva ori de razboinice asemanatoare amazoanelor, de aceea Orellana a botezat fluviul cu numele Amazon.
In timpul perioadei coloniale, fluviul era folosit in special ca mijloc de transport, atat de spanioli, cat si de portughezi. In 1850, Imparatul Petru al 2-lea al Portugaliei a dat o lege prin care autoriza navigarea vaselor cu abur pe fluviu, incredintand Baronului de Maua punerea acestei legi in vigoare. Baronul a infiintat Compania de Transport si Comert a Amazonului. Intrucat aceasta companie a avut succes, si alte companii au decis sa exploateze aceasta oportunitate. Intre anii 1880 si 1920, Amazonul a fost ruta principala pentru transportul cauciucului din Peru si Brazilia. Datorita comertului cu cauciuc, pe malurile fluviului s-au dezvoltat destule orase importante ca Manaos si Iquitos. Orasul Iquitos s-a dezvoltat cel mai mult, fiind considerat un fel de St. Louis al Amazonului. Totusi perioada de avant economic datorata cauciucului a durat doar cateva decenii, in 1920 deja fiind abandonata mare parte din industria din Iquitos.
In secolul 20 padurea Amazoniana a fost exploatata foarte intens. Zone vaste ale padurii au fost taiate, acele zone fiind folosite pentru agricultura si cresterea animalelor. In afara de aceasta, au fost construite multe case de-a lungul raului, care au dus la cresterea poluarii fluviului si padurii tropicale. Schimbarile climatice cauzeaza si scaderea debitului fluviului. Conform unui studio hidrografic realizat de Peru, fluviul a atins debitul cel mai mic in luna septembrie in anul 2005. Specialistii se tem ca problemele debitului mic de apa se vor agrava in urmatorii ani, pe masura ce sunt defrisate tot mai multe zone din padurea tropicala.
Intre anii 1991 si 2000, zona totala defrisata a fost in jur de 587 de kilometri patrati. Incepand cu anul 2004, defrisarea padurii a scazut semnificativ. Astazi, bazinul fluviului Amazon este sursa principala de oxigen din lume si cel mai important patrimonial mondial. Daca umanitatea nu-si concentreaza eforturile pentru a conserva fluviul si bazinul sau, atunci aceasta zona va deveni un desert iar consecintele vor fi dezastruoase pentru intreaga planeta.
