Scotia poate fi numita un taram cu totul si cu totul fascinant, un loc reprezentativ pentru ceea ce batranul continent a reprezentat de-a lungul existentei sale sau, daca vreti, un pamant pe care zace cele mai frumoase si deopotriva misterioase constructii din intreaga lume. Pe langa peisajele impresionante, Scotia este tara care imbina istoria cu arta, misterul cu legendele, povestile cu evenimentele reale; mai precis, nimeni nu poate spune ca Scotia nu este una dintre cele mai frumoase tari din Europa.
Marturie stau minunatele peisaje, completate prin grandoarea si, cateodata, tristetea constructiilor medievale— de pilda, Fortareata sau Castelul Hermitage din Liddesdale este, fara doar si poate, un exemplu graitor pentru toate cuvintele de mai sus ce intregesc, pastrand proportiile, desigur, imaginea unei tari cu adevarat fascinanta. Iar daca se poate spune despre o constructie ca este tiparul tristetii, atunci aceasta catalogare ii vine manusa fortaretei Hermitage.
Nu este o constructie impresionanta prin dimensiuni, insa pastreaza acea grandoare tacuta a constructiile medievale, in care istoria pare ca s-a oprit in loc. Situata in tinuturile mlastinoase de langa capul Liddesdale si numai la opt km de granita cu Anglia, Fortareata Hermitage a jucat, de-a lungul vremii, un rol extrem de important in atat de desele lupte pentru controlul teritoriilor de frontiera, poate cele mai disputate din istorie.
Insa atunci cand vorbim despre Fortareata Hermitage, trebuie neaparat sa ne referim la legendele ce s-au nascut in acest loc; ba chiar, daca pana acum eram obisnuiti sa le catalogam simple legende, este momentul sa oferim o mai mare atentie acestor povesti, ce-i drept, fascinante, si, bineinteles, sa le oferim, totodata, o imagine mai larga, deoarece nu sunt deloc intamplatoare. Astfel, se spune ca acest castel este bantuit de fantome si se pare ca nu fara motiv.
Prin anul 1550, aceasta constructie avea sa fie descrisa ca o “veche cladire nu prea solida si funesta din cauza locului pe care se afla”. Initial, a apartinut unei familii, numita De Soulis. Membrii sai aveau o reputatie sinistra, fiind plini de cruzime; mentionam de William “Vrajitorul” de Soulis, despre care se zvonea ca manifesta un interes straniu fata de magia neagra. Ba, mai mult decat atat, acest personaj a fost acuzat de disparitia unor copii din preajma, fiind banuit de omorarea lor.
Si nu degeaba s-a discutat despre acest subiect sinistru, intrucat in acest loc s-au auzit tipete si voci cel putin stranii, spunandu-se, in acelasi timp, ca fortareata este o ramasita a unor vremuri zbuciumate. Ba chiar, un vizitator s-a plans odata ca a fost impins de o “forta”. De curand, in timpul lucrarilor de restaurare, un muncitor a spus ca a vazut o figura ciudata la una dintre ferestrele de sus, in timp ce castelul era gol.
In fine, lui William “Vrajitorul” de Soulis i-au fost luate, in anul 1320, proprietatile sale, dupa ce complotase impotriva lui Robert Bruce. In cele din urma, Fortareata Hermitage din Liddesdale avea sa fie preluata de Black Douglas, cel cunoscut ca liderul celui mai puternic clan de la frontiera din acea vreme, care, de altminteri, a si construit cea mai mare parte a castelului, inca in picioare in prezent.
Fortareata are forma unui H, masivul nucleu al fortaretei fiind amplasat intre doua turnuri masive, menita sa proteje asa zisa “inima a castelului Hermitage”. Mai tarziu, si anume in anul 1342, sir William Douglas l-a inchis pe inamicul sau, sir Alexander Ramsay, in unul din donjoane, lasandu-l sa moara de foame, desi cateva boabe de porumb cazute in fiecare zi, in celula din granarul de deasupra l-au tinut in viata saptesprezece zile.
In anul 1492, castelul a fost preluat de familia Hepbrun, conti de Bothwell. De mentionat aici este faptul ca Maria, regina Scotiei, s-a indragostit de cel de al patrulea conte, si in acest caz, vehiculandu-se nenumarate povesti, una dintre acestea sustinand ca aceasta isi ucisese sotul. In anul 1566, in timp ce ea avea resedinta la Jedburgh, a strabatut calare, in mare viteza, cei 40 km pana la Hermitage, insotita de cativa curteni, pentru a fi alaturi de Bothwell, dupa acesta fusese ranit in timpul unei incaierari la frontiera.
Se spune, mai mult, ca distanta si, desigur, drumul propriu-zis o extenuase intr-atat de tare incat i-au trebuit cateva saptamani sa-si revina. In sfarsit, in secolul al XIX-lea, sir Walter Scott si alti scriitori mai mult sau mai putin cunoscuti au suscitat din nou interesul fata de castelele cu o istorie indelungata si, bineinteles, in jurul carora s-au strans povesti fascinante. Fortareata Hermitage din Liddesdale a fost restaurata de ducele de Buccleuch si donata patrimoniului national in anul 1930.
Asa ca daca va doriti sa vizitati acest minunat si deopotriva misterios loc, trebuie, inainte de toate, sa va ganditi ca Fortareata Hermitage este poate cel mai graitor exemplu al faptului ca “fara foc, nu iese fum”, adica legendele pleaca, in definitiv, de la un fundament real; cat de real, ramane sa descoperim de unii singuri.
