Fortareata Mystras de pe muntele Taygetos din Grecia, supranumita “Minunea insulei Morea”, a fost construita in 1249 de catre William de Villehardouin. Recucerita de bizantini, apoi ocupata de turci si venetieni, fortareata Mystras de pe muntele Taygetos din Grecia, a fost abandonata in 1832, fiind lasate in urma numai ramasitele medievale magnifice. Acest complex de ruine ofera o imagine a unei fortarete cu un destin stralucit, ce a fost abandonata de oameni si amenintata de vegetatia uzurpatoare, care despica peretii si acopera zidurile, astfel distrugand pe ici, pe colo, urmele fragile ale istoriei.
Fortareata Mystras de pe muntele Taygetos din Grecia a fost fondata de William de Villehardouin, Printul de Ahaia, care a dorit ca aceasta sa fie ridicata pe varful dealului de 620 de metri ce avea vedere la Sparta. Aceasta fortareata avea sa reziste la atacurile bizantinilor si de asemenea avea sa-i tina la distanta pe sclavini (triburile slave din Melinges). Desi cativa locuitori au continuat sa traiasca in ruine, fortareata nu a fost abandonata complet pana in anul 1832, cand Regele Otto I a fondat noul oras al Spartei.
Timp de aproape 6 secole, fortareata Mystras de pe muntele Taygetos din Grecia a avut parte de o existenta tumultoasa. Cu toate acestea, de numeroase ori si in timpul a diferite regimuri, aceasta si-a asumat un rolde lider cultural si politic. Napastele istoriei nu au crutat aceasta fortareata construita de William II de Villehardouin. Constructia fortaretei abia fusese terminata, cand William II de Villehardouin a fost invins de Mihail VIII Paleologul, in batalia de la Pelagonia. Acesta a fost facut prizonier si a fost fortat sa plateasca drept rascumparare suveranului, cele 3 cetati: Mania, Monemvasia si Mystras.
In anul 1265, cand sortii de izbanda au fost din nou de partea lui, William II de Villehardouin a constatat ca locuitorii Spartei parasisera orasul vulnerabil si se refugiasera in preajma fortaretei Mystras. Intre anii 1262 si 1348, datorita numeroaselor razboaie in care aceasta fusese revendicata drept premiu, fortareata Mystras de pe muntele Taygetos din Grecia a reprezentat sediul guvernatorului militar bizantin, mai intai pentru un an, apoi, incepand cu anul 1308, pentru totdeauna. Episcopia Spartei a fost transferata aici, iar Mitropolia, inchinata Sfantului Dimitrie, a fost construita in 1264 si reconstruita dupa 1310. In aceasta perioada au mai fost construite Manastirea Sfintilor Teodor si Manastirea Brontochion, care au fost bogat decorate.
Intre anii 1348 si 1460, fortareata a devenit capitala Despotatului din Morea. Despotatul a fost o expresie a dorintei de descentralizare a Cantacuzinilor si a Paleologilor care, conform unui sistem modelat dupa feudalism, atribuiau puterea familiei, de obicei fratilor sau fiilor. In aceasta perioada, in timpul apogeului fortaretei in care au fost construite Biserica Peribleptos si Manastirea Pantanassa, Mystras a fost considerata o piesa de valoare pe scena politica a Marii Mediterane.
Majoritatea despotilor s-au casatorit cu printese ale francilor, in timp ce unii au facut aliante cu turcii, iar altii cu venetienii. In anul 1402, Teodor I Paleologul a vandut fortareata Mystras de pe muntele Taygetos din Grecia, cavalerilor din Rhodos, tranzactie care a putut fi impiedicata numai de reactia ostila a populatiei. Incepand cu anul 1446, fortareata i-a platit tribute lui Murad II, pana cand aceasta a fost cucerita in anul 1460 de catre Mahomed II. Acest eveniment a fost considerat in Vest si in Est la fel de important ca si caderea Constantinopolului din 1453.
Frumusetea bisericilor din Mystras, care in timpul Renasterii fusesera acoperite cu fresce dramatice, si notorietatea bibliotecilor din fortareata si celebritatea scriitorilor sai (Jean Bessarion, Georges Gemiste Plethon) au dat nastere mai tarziu legendei despre “Minunea insulei Morea”. Dominata de turci, cucerita pentru scurt timp de venetieni in 1669 si ocupata pentru o perioada mai lunga (din 1687 pana in 1715), iar apoi recapturata de Imperiul Otoman in 1715, fortareata Mystras nu si-a mai recapatat niciodata maretia din trecut, desi inca numara aproximativ 40 000 de locuitori. Matasea a fost singura resursa fabricata si comercializata de aceasta fortareata. In anul 1770, in timpul Revoltei Magna, fortareata Mystras a fost incendiata de albanezi si a ramas intr-o stare proasta pana cand a fost abandonata definitiv.
Spre deosebire de alte locatii bizantine din alte zone, Mytras este o fortareata ale carei monumente medievale au fost restaurate cu mare grija, iar aleile inguste si abrupte urca sinuos printre case fara acoperis si capele distruse. Faima acestei fortarete, care se afla pe lista Centrelor Patrimoniului Mondial al UNESCO, se bazeaza in special pe frescele bisericilor sale. Aceste fresce reflecta tradtitia elenistica in ceea ce priveste arta crestina si l-au influentat pe pictorul Giotto di Bondone, prin intermediul iconografilor greci care au inceput sa emigreze in Italia in secolul al 14-lea. Dar e posibil sa fi fost si invers, perceptiile artistilor locali putand fi influentate de bizantinii care se intorceau acasa din Italia. Astazi, palatul Mystras si unele biserici se afla in plin proces de restaurare. In curtea lui Agios Demetrios, turistii pot vizita Muzeul Arheologic din Mystras, in care se afla numeroase exponate bizantine si ecleziastice.
