Francisc Sirato, pictor cronicar de arta

Personalitatea artistica a lui Francisc Sirato (1877-1953), pictor, grafician si desenator, se inscrie in pictura romanesca a perioadei interbelice, prin colorismul impresionist. Pictor si grafician, Sirato s-a specializat la Dusseldorf, in Germania, intr-un atelier de litografie. Apoi, intors in tara, s-a inscris la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti (1900-1905), era pasionat de desen si mai ales pentru grafica politica, astfel el s-a impus in activitatea publicistica, prin desenele publicate in revistele ,,Paravanul”, ,,Cronica” si ,,Furnica”.

Inca de la inceputul activitatii sale de grafician, se impune prin spiritul critic raportat la realitatile politice ale vremii. Fata de realitatile politice ale vremii manifesta un spirit polemic. Sirato era cunoscut ca ilustrator al revistei umoristice ,,Furnica”, in lumea carturarilor el era apreciat ca pictor, ca un cronicar de arta de o deosebita tinuta intelectuala, care judeca opera de arta sub raportul vizualitatii si al conditiilor tehnice de realizare. Era un om plin de temperament, dar pasiunile sale erau scrisul si penelul.

Ca pictor, Francisc Sirato a fost prezent in toate expozitiile organizate in acea vreme. Lucrarile lui au fost expuse in cadrul Saloanelor oficiale, in manifestarile ,,Tinerimii artistice” si ,,Arta romana”, iar din 1926 in cadrul ,,Grupului celor patru” alaturi de Tonitza, Stefan Dumitrescu si Oscar Han. Multa vreme pictura nu a fost pentru Sirato un mijloc de trai, artistul a sacrificat din modestul lui salariu o parte din bani ca sa poata picta, el a cunoscut admiratia publicului mai tarziu prin Expozitia ,,Grupului celor patru” din anul 1933, la care a participat cu un numar de opere.

Francisc Sirato a abordat toate genurile in pictura de sevalet si tehnicile in pastel, acuarela, guase, tusuri, laviuri sau carbune si creion. In intreaga sa creatie distingem compozitii, portrete, peisaje si naturi statice, care prezinta sensibilitatea rafinata de mare colorist a pictorului. Creatia sa este inspirata de satul romanesc, el creaza picturi cu tarani de o mare sensibilitate: ,,Intalnirea”, ,,Vanzatorul de covoare”, ,,Intoarcerea de la targ”.

In alte panze, artistul prezinta scene de interior: ,,In fata oglinzii”, ,,Albumul”, ,,Femeia in bluza rosie”, ,,Femeie pe canapea”, ,,Lectura”, ,,Bluza alba”, ,,Femeia cu pisica”, ,,Fata lucrand filet”, ,,Siesta”, ,,Fata sezand pe fotoliu”, ,,Fetita in rochie albastra”, ,,Femeia in halat rosu”, aceste opere sunt animate de stari sufletesti. Sirato reuseste sa surprinda clipa esentiala a starii emotionale traita la un moment dat de fiinta umana. Pictura sa surprinde prin splendoarea coloritului, fiorul sentimentului care anima starea personajelor create de el.

Picturile cu portrete individuale sau de grup create de Francisc Sirato incanta prin expresia poetica degajata de atitudine si gest, de discreta melancolie. ,,Albumul”, lucrare expusa si sub titlul ,,Privind albumul” prezinta o copila prinsa de vraja continutului unei carti. Frumusetea imaginii, expresia personajului, splendidul colorit al jocului de lumini si umbre transparente, stari emotionale sunt prezente in portretele: ,,Fata lucrand filet”, ,,Femeie in bluza rosie”, ,,Fetita in rochie albastra”. ,,Autoportret” este o minunata lucrare care se remarca prin picturalitate si colorism sensibil, prezinta chipul lui Sirato la varsta de 65 de ani. Alte opere, portrete individuale sunt: ,,Bucovineanca”, ,,Cap de copil”, ,,Abibe”, ,,Saltimbancii”, ,,Portret de femeie”, ,,La oglinda”.

Personalitatea artistica a pictorului Francisc Sirato se distinge in cultura plastica romanesca, prin talentul nativ exceptional pentru culoare imbogatita de profunda seriozitate, spirit de elaborare artistica si spirit intelectual.

Artistul realizeaza peisaje inspirate din zona dobrogeana, de orasele de la Dunare sau de pe malul marii, Mangalia si Balcic fiind locurile preferate ale lui Sirato: ,,Peisaj dobrogean (Ulita la Tuzla)”, ,,Geamie”, ,,Strada din Balcic dupa ploaie”, ,,Dealul alb”, ,,Peisaj la Techirghiol”, ,,Timp noros la Balcic” – incanta prin transparenta si intensitatea culorilor. Sirato face legatura cu Impresionismul lui Monet si cu Expresionismul cromatic al Scolii de la Paris, artistul roman punand de acord aceste doua curente. Alte peisaje realizate: ,,Podul de la Baneasa”, ,,Case pe deal”, ,,Privelisti de la Sighisoara”, ,,Valea Tarnavei”, ,,Peisaj cu pomi si apa”.

Francisc Sirato creaza natura statica, florile din gradina sunt preferatele lui, carora pictorul le-a adus intreg omagiul sensibilitatii lui delicate: ,,Carciumarese”, ,,Lalele”, ,,Flori in ulcica verde”, ,,Trandafiri rosii si roz” , ,,Galbenele”, ,,Petunii si regina noptii”, ,,Vas cu flori”. La acestea se pot alatura inca multe buchete de flori, indragite de pictor.

Artistul, inzestrat cu un exceptional dar analitic, se numara printre rafinatii oameni de cultura ai Romaniei, fiind unul dintre artistii care a facut critica plastica. Universul artistic complex al picturii lui, bogata activitatea in grafica politica, l-a impus pe Sirato printre artistii reprezentativi ai culturii romanesti din perioada interbelica.

Realizeaza lucrari de grafica si desen precum: ,,Strada”, ,,Cafenea la Balcic”, ,,Femeie sezand”. Francisc Sirato s-a dedicat si activitatii publicistice, a scris cronici de arta si articole in revista ,,Cugetul romanesc” si ,,Sburatorul”, in anul 1938 a redactat o monografie despre Nicolae Grigorescu.

Tudor Arghezi spunea despre Sirato ca ,,este artistul ce gandeste cu pensula si culoarea, iar gandul sau continua dincolo de tabloul zugravit, dincolo de el si nu se mai ispraveste”.