Furnicile de catifea nu au nimic in comun cu speciile de furnici, ele sunt de fapt viespi ce apartin de familia Mutillidae. Numele de frunici de catifea vine de la faptul ca femelele nu au aripi si pe partea superioara a corpului prezinta perisori mici si desi, in nuante de culori diferite – argintiu, rosu, albastru, negru, auriu, alb – ce le creeaza un aspect catifelat.
Familia Mutillidae cuprinde mai mult de 5000 de specii (grupate in 230 de genuri) de furnici de catifea. Acestea traiesc intr-o mare varietate de habitate dar in special in cele tropicale si subtropicale, mai rar zboara in zonele uscate.
Primele specii de furnici de catifea dateaza de acum 40 de milioane de ani. Astfel de specii primitive au aparut in Republica Dominicana si aveau un colorit rosu. Femelele lipsite de aripi au un aspect asemanator cu furnicile, pot avea lungimea corpului cuprinsa intre 0,5-3 cm. Intepatura lor este foarte dureroasa atat pentru om cat si pentru animale. Desi unii spun ca unele bovine ar fi murit ca urmare a intepaturii unei furnici de catifea, acest lucru este greu de crezut, este doar o exagerare pentru a arata cat de agresive sunt aceste insecte.
Chiar si coloritul strident al perisorilor de pe partea dorsala a corpului poate fi luat ca un avertisment pentru orice vietuitoare ca aceste viespi sunt periculoase pentru dusmanii lor. La majoritatea speciilor de furnici de catifea masculul este mai mare decat femela si se diferentiaza foarte mult de aceasta.
Masculul are abdomenul mai robust, alcatuit din 7-8 segmente, ochii sunt mari iar antenele au 13 segmente. Femela are abdomenul mai scurt si mai subtire, format din 6 segmente, ochii mici si antenele au doar 12 segmente. Coloritul masculului este in nuante intunecate maronii si negre, iar la femela corpul este in tonuri mai deschise iar pe abdomen are de regula un desen format din firisoare moi de par diferit colorate.
Furnicile de catifea paraziteaza in cuiburile altor albine sau viespi, nu au obiceiul sa-si construiasca propriile cuiburi. Femelele inteapa larvele de albine, de viespi galicole, de viespi solitare, de gandaci, muste, insecte Lepidoptera, Diptera sau Coleoptera si isi depun ouale pe gazda, mai exact pe larva acesteia care este dezvoltata, apoi resigileaza fagurele in locul unde l-a rupt prin muscatura sa. Din acel moment larvele din oua se hranesc cu larva-gazda si astfel isi continua dezvoltarea pana la faza de pupa in interiorul fagurelui. Hrana furnicilor de catifea adulte consta din nectarul florilor.
Una din speciile europene des intalnite este furnica de catifea Mutilla Europaea care obisnuieste sa paraziteze larvele de bondari. Masculul are lungimea corpului de 1–1,4 cm, femela este putin mai mica si are pe partea dorsala o pata rosie-grena si cateva dungi transversale albe pe un fond negru. Masculul se diferentiaza prin coloritul de fond negru cu o nuanta albastruie pe abdomen.
Ca si la alte specii de furnici de catifea, femela nu prezinta aripi si se hraneste cu nectar. Isi depune ouale pe larvele de bondari, de albine, viespi si in cazuri mai rare pe furnici. Masculul este inzestrat cu aripi lungi, transparente si fumurii. Ambele sexe prezinta in partea de jos a abdomenului un ac lung care poate produce o intepatura foarte dureroasa, care trece in cateva ore.
