Gabriel Liiceanu, filosof si scriitor roman contemporan, se naste la data de 23 mai 1942 in Ramnicu Valcea. In anul 1965 devine absolvent al Scolii de Filosofie din Bucuresti, urmand ca in 1973 sa finalizeze si Facultatea de Limbi Clasice, tot in Bucuresti. Intrat deja in istorie, Gabriel Liiceanu este una dintre personalitatile literare prezente ale Romaniei, care zilnic este apreciat sau… lesne criticat, avand in vizor activitatile sale trecute, din perioada comunismului. Dar, avand atat de putini oameni de vaza in Romania, ar trebui sa-i respectam cat sunt in viata, dupa moartea lor fiind destule guri rele care pot scoate pagini intregi de jurnal cu injurii si obscenitati la adresa raposatilor din lumina reflectoarelor trecute.
In anul 1976, Gabriel Liiceanu obtine doctoratul in filosofie cu teza sa mult controversata „Tragicul. O fenomenologie a limitei si depasirii”. Adept al Scolii de la Paltinis (statiune de munte in care filozoful Constantin Noica isi desfasura prin seminarii private, impreuna cu cativa discipoli, proiectul cultural de recluziune formativa voluntara în fata realitatii regimului comunist), pe care o frecventa alaturi de Andrei Plesu prin anii 70, Liiceanu a fost un tanar cercetator al institutului de filosofie, interesat de orice misca in jurul sau si totodata unul dintre elevii preferati ai lui Constantin Noica. Toate experientele sale din cadrul Scolii de la Paltinis au fost adunate in volumele „Jurnalul de la Paltinis” si „Epistolar”, experienta ce are o deosebita importanta in randul interesatilor de cultura.
Cateva influente – creare si formare
Ideile predominante din operele sale sunt cu precadere: alienarea, contingenta, libertatea, aporia morala, facticitatea, toate acestea incadrandu-se intr-o tematica existentialista si agnostica, dat fiind ca „unei probleme reale nu-i poate corespunde o cunoastere reala”. Ideile lui Gabriel Liiceanu isi au radacinile in spiritul idealist platonician, kantian, avand totodata si influente din Schelling, Husserl si onto – fenomenologia lui Heidegger.
In prezent, Gabriel Liiceanu este membru al Societatii Romane de Fenomenologie si conduce editura Humanitas, acest proiect cultural avandu-si geneza in timpul frecventarii Scolii de la Paltinis a lui Noica. Liiceanu schiteaza in lucrarea „Despre limită” o fenomenologie existentialista care se defineste prin ideea de transcendere a determinarilor generale si a necesitatii istorice, inspre o responsabilitate individuala obtinuta prin alegere, proiect si hotarare.
Ca si multi alti eseisti, Gabriel Liiceanu este unul cu referinte biografice interesante, una dintre ele fiind si Fundatia Alexander von Humboldt, in cadrul careia a fost bursier intre anii 1982-1984. Incepand cu anul 1982 este profesor la Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti. Gabriel Liiceanu a participat si la multe conferinte si dezbateri pe teme diverse. Multi il critica pentru lipsa de implicare activa din timpul perioadei comuniste si mai multi il apreciaza pentru simplul fapt ca a trait in acea perioada si a tinut piept la nivel teoretic cel putin, valului comunist. De mentionat, importanta pentru acea perioada este cu siguranta si cartea lui Andrei Plesu, prieten si coleg al lui Liiceanu din timpul Scolii lui Noica, „Despre fericire in est si in Vest”.
Scrierile de pana acum
Desi mai are suficient timp in fata sa creeze, aflat la varsta de numai 69 de ani, Gabriel Liiceanu a scos la lumina pana in prezent urmatoarele opere, care i-au adus o oarecare notorietate:
- Tragicul. O fenomenologie a limitei şi depasirii, Bucureşti, Ed. Univers 1975, Ed. Humanitas, 1993
- Introducere în politropia omului si a culturii, Bucuresti, Cartea Romaneasca, 1981
- Jurnalul de la Păltinis, Bucuresti, Cartea Romaneasca, 1983, Ed. Humanitas, 1991
- Epistolar, (in colaborare), Bucuresti, Cartea Romaneasca, 1988, Ed. Humanitas, 1996
- Cearta cu filozofia, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1992
- Apel catre lichele, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1992
- Despre limita, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1994
- Itinerariile unei vieţi: Emil Cioran – Apocalipsa după Cioran, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1995
- Declaratie de iubire, Ed. Humanitas, 2001
- Usa interzisa (Jurnal), Bucuresti, Ed.Humanitas, 2002
- Om si simbol. Interpretari ale simbolului în teoria artei şi filozofia culturii, Ed. Humanitas, 2005
- Despre minciuna, Ed. Humanitas, 2006
- Despre ura, Ed. Humanitas, 2007
- Despre seductie, Ed. Humanitas, 2007
- Povesti de dragoste la prima vedere (in colaborare), Ed. Humanitas, 2008
- Scrisori catre fiul meu, Ed. Humanitas, 2008
Scrieri importante sunt si cele publicate in strainatate dintre acestea facand parte si traducerile dupa cum urmeaza:
„Zu Heideggers ‘Welt’- Begriff im ‘Ursprung des Kuntswerkes’.” Kunst und Technik (Walter Biemel und Fr.-W. von Herrmann Herausg.), Frankfurt am Main, Vittorio Klostermann Verlag, 1989.
The Paltinis Diary: A Paideic Model in Humanist Culture , Central European University Press, 2000
Itineraires d’une vie, E. M. Cioran, ed. Michalon, 1995
Lectures de Ionesco, ed. L’Harmattan, 1996
Lectures de Cioran, ed. L’Harmattan, 1997
Apokalypsen enligt Cioran, Dualis Forlag, Ludvika, 1997
Dziennik z Paltinisu. Pajdeja jako model w kulturze humanistycznej, Pograznicze, Sejny, 2001
De la limite: petit traite a l’usage des orgueilleux: essai, ed. Michalon, 1997
Le journal de Paltinis: recit d’une formation spirituelle et philosophique, ed. La Decouverte, 1999
