Johann Elert Bode a descoperit galaxia M81 in anul 1774, iar aceasta inca ii poarta numele. Galaxia lui Bode este cel mai luminos membru din grupul galactic aflat in apropiere, numit grupul M81. Acest grup contine cel putin alti 25 de membri, inclusiv galaxia ciudata M82, galaxia ciudata NGC 3077 si multe galaxii pitice. Galaxiile de baza ale grupului (M81, M82, NGC 3077 si NGC 2976) interactioneaza puternic si sunt incorporate intr-un nor extins de gaz molecular. Acest nor urias prezinta poduri mareice distincte, care par a lega cele trei galaxii dominante de galaxia lui Bode.

In mod special, intre galaxiile M81 si M82 exista un pod de gaz care prezinta caracteristici de viteza – acestea sunt in concordanta cu o intalnire mareica intre cele doua galaxii, care a avut loc acum cateva sute de milioane de ani. Este foarte probabil ca unele dintre galaxiile pitice din grupul M81 sa se fi format recent din condensarea ramasitelor retrase din membri dominanti, in timpul marilor intalniri. Se crede ca galaxia pitica neregulata Holmberg IX s-a condensat din ramasitele mareice existente intre M81 si M82.

Se presupune ca in perioada cuprinsa intre 300 si 600 de milioane de ani in urma, galaxia lui Bode si M82 au avut o interactiune gravitationala violenta, care a durat in jur de o suta de milioane de ani si si-a lasat amprenta pe ambele galaxii. Aceasta intalnire ar fi putut declansa conditiile care au dus la epoca actuala de explozii stelare observate in M82. Cele doua galaxii sunt blocate intr-o orbita care le aduce aproape una de alta (la o distanta de 10 000 de ani lumina) in timpul perioadei orbitale de 4,6 miliarde de ani. Distanta actuala dintre cele doua galaxii este de aproximativ 120 000 de ani lumina. Un scenariu interesant este acela in care M82 ar fi fost o galaxie spirala mult mai masiva la un moment dat. Dupa ultima intalnire cu galaxia lui Bode, discul sau a fost deposedat de stele si gaz, iar protuberanta si discul nuclear au fost reduse in mod considerabil, asa cum apar astazi. Atunci, materialul discului original a fost eliberat intr-un nor difuz, devenind cozile mareice si filamentele vazute astazi in sistemul M81-M82.

Citește și:  Totul despre formele orbitelor planetare

Centrul galaxiei lui Bode

Galaxia lui Bode este cea mai apropiata galaxie spirala care are un nucleu galactic activ. Galaxiile cu nuclee galactice active sunt galaxii luminoase care isi afiseaza mare parte din luminozitate sub forma de emisii non-stelare care rezulta din nucleele lor. Interpretarea moderna pentru productia de energie neobisnuit de mare este prezenta unei gauri negre supermasive. Materia pe care o consuma aceasta gaura neagra supermasiva este transformata in energie printr-un proces extrem de eficient, de multe ori avand ca rezultat prezenta unor jeturi de mare energie ejectate de nucleu.

In cazul galaxiei lui Bode, gaura neagra supermasiva are aproximativ 70 de milioane de mase solare. M81 are un jet unilateral care se extinde din nord-estul nucleului si este o sursa puternica de unde radio. Jetul este o structura compacta, iar lungimea sa este de numai 3600 de unitati astronomice. Plasma fierbinte din care este compus jetul este expulzata la viteze relativiste de aproximativ ¼ din viteza luminii. Sursa de unde radio din galaxia lui Bode este foarte similara cu sursa centrala de unde radio din galaxia noastra, numita Sagittarius A, numai ca Sagittarius A este ascunsa de nori de gaz care nu permit o investigatie mai amanuntita. Jetul din nucleul lui M81 este compact, insa este relativ neobstructionat, fapt care a permis efectuarea unor observatii mai detaliate.

In martie 1993, in galaxia lui Bode, a avut loc cea de-a doua cea mai stralucitoare supernova din timpurile moderne. Zece ani mai tarziu, o echipa de astronomi a identificat pentru prima oara o stea insotitoare a precursoarei supernovei. Acest lucru a ajutat la identificarea supernovei din anul 1993 ca fiind o supernova de tip I, in care steaua insotitoare dintr-un sistem binar pierde masa in favoarea unei pitice albe care apoi devine instabila si explodeaza. Acest lucru se afla in contrast cu supernovele de tip II care au loc in cazul stelelor masive solitare.

VIDEO:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.