Galaxia Ochi Negru este o galaxie spirala, care se afla destul de aproape si este relativ izolata – este situata la marginea grupului liber CVn 1, care include M94 si de asemenea alti 15 membri raspanditi pe o suprafata de 18 milioane de ani lumina patrati. Galaxia este cunoscuta pentru complexul proeminent de benzi de praf care este amplasat in mod asimetric pe protuberanta sa din partea de nord-est, de unde si porecla de “ochi negru”. Dintre toate caracteristicile sale, cea mai iesita din comun este existenta a doua componente de disc contra-rotative.
Masa gazoasa totala a galaxiei Ochi Negru este de aproximativ 400 de milioane mase solare, aceasta fiins impartita in mod relativ egal intre cele doua discuri. Din masa totala 53% se afla in interiorul discului interior, pe o raza de 3500 de ani lumina, iar restul de 47% se afla in discul exterior mai vast, pe o raza de aproximativ 36 000 de ani lumina. Gazul din discul interior are o densitate extrem de mare, care conduce la o rata mai ridicata de formare a stelelor. Aproape toate regiunile HII se gasesc in discul interior al galaxiei.
Discul exterior este situat in acelasi plan cu cel interior, iar continutul sau este in cea mai mare parte gazos, spre deosebire de discul interior care contine atat gaz, cat si stele. Discul exterior se roteste in sens invers in raport cu discul interior, insa acesta incetineste si, cel mai probabil, nu va supravietui ca un sistem separat pentru mai mult de un miliard de ani (de la cinci la zece rotatii). Originea celor doua discuri contra-rotative este cel mai probabil o fuziune a doua galaxii de disc, care au avut discuri cu rotatii opuse. Simularile sugereaza ca acest eveniment s-a petrecut acum aproximativ un miliard de ani, atunci cand cele doua galaxii s-au apropiat una de alta in plan perpendicular fata de vectorii lor de rotatie, ajungand in cele din urma in starea de echilibru in care se afla acum.
Fuziunea celor doua galaxii a avut si alte efecte interesante asupra galaxiei Ochi Negru. Aceasta galaxie are un continut destul de mare de gaz molecular, in comparatie cu alte galaxii care au aceeasi dimensiune. Cel mai probabil, gazul suplimentar a aparut in momentul fuziunii. In cazul celor mai multe galaxii spirala similare cu galaxia noastra, gazul molecular este cu preponderenta grupat in nori moleculari uriasi care variaza ca marime de la 6 pana la 300 de ani lumina (diametru). Este posibil ca in cazul unor galaxii, cum este galaxia Ochi Negru, norii moleculari sa se amestece intr-o mare de gaz molecular, mai degraba decat sa formeze nori moleculari uriasi. Studiile recente, efectuate in lungimi de unda radio asupra compozitiei gazului molecular din galaxia Ochi Negru, au ajuns la concluzia ca pana la 60% din gaz se poate afla intr-o stare difuza, iar restul gazului se poate afla in nori moleculari uriasi.
S-a descoperit ca imprejurimile prafuite ale regiunii centrale din galaxia Ochi Negru manifesta un fenomen numit “Emisie Rosie Extinsa” (ERE). Regiunile ERE emit lumina prin fotoluminescenta particulelor de praf de dimensiuni nanometrice. Regiunile de formare a stelelor, aflate in regiunea centrala a galaxiei, produc radiatii ultraviolete care interactioneaza cu praful abundent din centrul galaxiei. Acest fenomen ar putea explica luminozitatea vizibila a complexului de benzi de praf.
