Galaxiile Antennae sunt unele dintre cele mai apropiate sisteme care fuzioneaza. Cunoscute si sub numele de NGC 4038 si NGC 4039, cele doua galaxii au inceput sa interactioneze acum cateva sute de milioane de ani, creand una din cele mai impresionante privelisti de pe cerul noptii. Acestea sunt utilizate de oamenii de stiinta ca standard fata de care sa valideze teorii ale evolutiei galactice. Un grup international de oameni de stiinta au folosit Camera Avansata pentru Studii si Camera Planetara Wide Field ale Telescopului Hubble pentru a observa stelele individuale generate de coliziunea cosmica uriasa dintre aceste galaxii. Prin masurarea culorilor si a luminozitatilor stelelor gigante rosii din sistem, oamenii de stiinta au descoperit ca galaxiile Antennae se afla mult mai aproape decat s-a crezut initial – 45 de milioane de ani lumina, in loc de estimarea anterioara de 65 de milioane de ani lumina.
Echipa a vizat o portiune aflata in regiunile exterioare relativ calme din coada mareica sudica, departe de regiunile centrale active. Aceasta coada este formata din material expulzat de galaxiile principale, pe masura ce acestea s-au ciocnit. Oamenii de stiinta au fost nevoiti sa observe regiuni cu gigante rosii mai batrane, pentru a obtine o distanta exacta. Gigantele rosii sunt cunoscute pentru faptul ca ajung la o luminozitate standard, care poate fi apoi utilizata pentru a le deduce distanta. Distanta anterioara pana la galaxiile Antennae a fost de aproximativ 65 de milioane de ani lumina, desi au fost folosite chiar si valori de pana la 100 de milioane de ani lumina. Soarele nostru se afla la numai 8 minute lumina distanta de noi, prin urmare, galaxiile Antennae pot parea destul de indepartate. Insa, daca luam in considerare faptul ca exista galaxii care se afla la peste 10 miliarde de ani lumina, putem spune ca cele doua galaxii sunt de fapt vecinele noastre.
Noua distanta mai mica face ca galaxiile Antennae sa fie mai putin extreme, in ceea ce priveste fizica necesara explicarii fenomenelor observate. De exemplu, radiatia infrarosie a acestor galaxii este cea asteptata de la un eveniment standard timpuriu de fuzionare, mai degraba decat cea a unei galaxii infrarosii ultraluminoase. Marimea clusterelor de stele formate ca urmare a fuziunii galaxiilor Antennae este acum aceeasi cu a altor clustere create in alte fuzionari, in loc sa fie de 1,5 ori mai mare. Galaxiile Antennae sunt numite astfel dupa cele doua cozi de stele, praf si gaz care seamana cu antenele unei insecte. Aceste antene sunt un rezultat fizic al coliziunii dintre cele doua galaxii. Studierea proprietatilor acestor galaxii ne ofera o previzualizare a ceea ce se poate intampla atunci cand Calea Lactee se va ciocni cu galaxia Andromeda, in urmatoarele cateva miliarde de ani.
VIDEO:
