Ginghis Han – un mare războinic şi cuceritor mongol

Până la momentul morţii sale, liderul mongol Ginghis Han a cucerit mai mult de 12 milioane de kilometri pătraţi de teritoriu, mai mult decât oricare altă persoană în istorie. În drumul său din Asia şi până în Europa a lăsat zeci de milioane de morţi, însă în acelaşi timp a modernizat cultura mongolă şi a ajutat la deschiderea contactului între Est şi Vest.

Chiar de la o vârstă fragedă, Han a fost nevoit să se confrunte cu brutalitatea vieţii de pe stepa mongolă. Tatăl său a fost otrăvit de către tătari pe când acesta avea doar 9 ani, iar tribul lor i-a dat afară şi a forţat-o pe mama sa să-şi crească cei şapte copii singură, fără ajutor. Ginghis Han a crescut cu ajutorul vânătorii; în timpul adolescenţei a fost răpit împreună cu tânăra sa soţie de clanuri rivale, următorii ani petrecându-i ca sclav înaintea unei evadări îndrăzneţe.

În ciuda acestor greutăţi, pe când avea abia 20 de ani îşi stabilise un renume de războinic formidabil şi lider desăvârşit. După ce şi-a adunat mulţi suporteri, a început să formeze alianţe cu şefii triburilor importante şi după ce a consolidat cu succes confederaţiile de pe stepa mongolă şi-a îndreptat atenţia spre cucerirea celorlalte teritorii şi popoare.

Cu toate că a fost o figură foarte influentă, foarte puţine se ştiu despre viaţa sa personală şi despre aspectul său fizic. Din păcate nu au supravieţuit nici portrete şi nici sculpturi ale sale. Ceea ce ştim despre înfăţişarea sa este că avea o statură înaltă, era puternic, avea o coamă lungă de păr, iar barba sa era lungă şi stufoasă.

Marele Han obişnuia să-şi promoveze ofiţerii în funcţie de calificare şi experienţă în detrimentul clasei, originii şi a loialităţii din trecut. În timpul unei confruntări cu tribul Taijut, calul lui Han este omorât de o săgeată iar el este rănit grav. După ce câştigă lupta, Han ţine să afle cine a fost cel care a tras săgeata; un soldat curajos recunoaşte că el a fost vinovat. Uimit de îndrăzneala soldatului, Han îl face ofiţer în armata sa şi îi dă porecla Jebe. Jebe avea să devină unul din cei mai mari comandanţi mongoli în timpul cuceririlor din Asia şi Europa.

De multe ori s-a întâmplat ca Marele Han să dea şansa unei supuneri paşnice, însă niciodată nu a ezitat să îşi impună voinţa prin forţa sabiei. În 1219 mongolii aveau un tratat cu şahul Imperiului Khwarezmid ce presupunea schimbul de bunuri pe Drumul Mătăsii. În momentul în care primii săi emisari sunt ucişi, Han răspunde prin declanşarea unui război pe teritoriile Khwarezmid. În urma războiului imperiul şahului e pus la pământ, iar milioane de oameni mor.

Chiar dacă este imposibil să aflăm cu exactitate câte victime au existat în timpul cuceririlor mongole, mulţi istorici calculează că acest număr ar ajunge undeva la 40 de milioane. Recensămintele din Evul Mediu arată ca populaţia Chinei a scăzut cu câteva zeci de milioane în timpul vieţii lui Han, iar atacurile hoardelor mongole ar fi redus populaţia mondială cu aproximativ 11%.

Spre deosebire de alţi mari lideri, Han a îmbrăţişat diversitatea pe care o aduceau noile cuceriri teritoriale. El adoptase legi ce declarau libertate religioasă tuturor, iar locurile de cult beneficiau de scutiri de taxe. El era cunoscut pentru faptul că obişnuia să se roage mai multe zile înainte de campaniile importante.

A creat unul dintre primele sisteme poştale din lume. Una dintre cele mai puternice arme ale mongolilor o reprezenta informaţia. Unul dintre primele sale decrete ale sale presupunea formarea unui serviciu de curierat călare numit Yam. Sistemul permitea călătoria bunurilor şi a informaţiei cu o viteză fără precedent şi reprezenta ochii şi urechile lui. El putea fi la curent cu tot ce se întâmpla atât din punct de vedere militar cât şi politic.

Dintre toate faptele necunoscute legate de viaţa sa, cel mai misterios îl reprezintă felul în care a murit. Există multe variante legate de moartea sa, dar cea mai vehiculată e cea care pune moartea sa pe seama rănilor provocate de o căzătură de pe cal. Între cele mai răspândite teorii putem enumera malaria, rana provocată de o săgeată la genunchi şi chiar uciderea sa în momentul în care ar fi vrut să abuzeze o prinţesă chineză. Conform legendei, toţi cei care au întâlnit cortegiul funerar au fost ucişi, iar peste mormântul său au trecut caii de multe ori pentru a bătători pământul în aşa fel încât nimeni să nu-l mai găsească.

În timpul dominaţiei sovietice simpla menţionare a numelui său era interzisă. Pentru a elimina toate urmele existenţei sale din istorie, comuniştii au scos povestea sa din manualele şcolare iar pelerinajul la locul său de naştere era interzis.

Abia la început anilor 1990, după ce ţara şi-a câştigat independenţa, Ginghis Han a fost readus în istorie devenind un motiv recurent în arta şi cultura populară.