Gunoiul spaţial este cea mai recentă şi una dintre cele mai serioase ameninţări la adresa omenirii. Ne-am obişnuit, când se vorbeşte despre pericolele care pot veni din spaţiu, să ne gândim la asteroizi, la furtuni solare, la “vizita” unor forme de inteligenţă ostile, pe care nici măcar nu le putem imagina, sau la un eveniment neprevăzut, ceva atât de ieşit din comun încât nimeni nu ar putea anticipa o astfel de situaţie.

Acum se ştie, de pildă, că există peste 20 000 de asteroizi cunoscuți, peste 100 de comete şi mulţi meteoriţi în apropierea Pământului, obiecte cosmice pe care oamenii de ştiinţă le monitorizează, graţie progresului tehnologic, pentru a putea fi preîntâmpinate situaţii dramatice pentru lumea noastră.

Însă, în istoria planetei pe care o locuim, circa 200 de asteroizi imenşi au lovit Terra, producând veritabile cataclisme şi cratere în scoarţa terestră, impactul cu un asteroid de dimensiuni colosale cauzând cel puţin o extincţie în masă a vieţii de pe Pământ. Craterul Vredefort, din Africa de Sud, cel mai mare crater de impact, este dovada că, în urmă cu peste 2 miliarde de ani, un asteroid uriaş, cu un diametru de peste 10 kilometri şi o lăţime de aproximativ 160 de kilometri, mai mare decât cel care, ulterior, a ucis dinozaurii, a lovit Pământul.

Dar, la ora actuală, avertizează specialiştii, nu asteroizii, ci gunoiul spaţial, “resturile”/ obiectele (duse de oameni) aflate pe orbita Pământului se constituie tot mai evident într-un pericol care poate deveni major în următorii ani.

Gunoiul spaţial – o ameninţare serioasă

Gunoiul spaţial
Gunoiul spaţial

Stuart Grey, membru al Laboratorului de Geodezie și Navigație Spațială, din Londra, susţine că există zeci de mii de resturi spaţiale, de mici dimensiuni, iar Consiliul Național de Cercetare al SUA avertizează că ne apropiem de punctul de vârf al cantităţii de deșeuri spațiale care orbitează planeta noastră, formând deja un fel de “centura” de gunoi spaţial în jurul Terrei.

Din ce este format “coşul de gunoi” gigantic de deasupra capetelor noastre?

Gunoiul spațial este format dintr-o varietate de obiecte și resturi – fragmentele de sateliți artificiali și rachete (acestea sunt resturi mari de echipamente spațiale, care au fost lansate în spațiu și s-au dezintegrat în bucăți mai mici de-a lungul timpului), deșeuri generate de echipajele umane (mănuși, șervețele, haine, alimente și alte resturi provenite de la echipajele de pe Stația Spațială Internațională (ISS) și de la alte vehicule spațiale, diverse obiecte precum balize de navigare, panouri solare, componente ale sateliților artificiali și ale altor vehicule spațiale, toate aduse de om în spaţiu.

Obiecte neobişnuite care plutesc în spaţiu printre resturi

Gunoiul spaţial
Gunoiul spaţial

Primul obiect pierdut în spațiu datează din 1965. Este vorba de mănușa astronautului american, pilot de testare NASA, Ed White, pierdută în timpul primei sale misiuni spaţiale, Gemini. Punctul culminant al misiunii a fost prima plimbare în spațiu a unui american, timp în care White a plutit în afara navei, legat de aceasta, timp de aproximativ 23 de minute. Revenind la bordul Gemini, îi lipsea o mănușă care a orbitat câteva luni înainte de a se dezintegra în atmosfera Pământului.

Astronautul Piers Sellers a pierdut o spatulă în timp ce efectua reparații la naveta STS-121 Discovery, cu care a zburat în 2006, iar astronautul Heide Stefanyshyn a pierdut, în spaţiu, o geantă de scule, în 2008.

La data de 30 martie 2017, astronauții ISS – Shane Kimbrough și Peggy Whitson – se aflau într-o “plimbare” în spațiu, pentru o serie de reparaţii în exteriorul ISS, când au pierdut o pătură, care acum plutește liber printre celelalte deșeuri.

Recent, echipajul de la bordul navetei SPACE X Crew Dragon, care efectuează zboruri către ISS, a fost avertizat în legătură cu o posibilă coliziune cu un obiect neidentificat, cea mai probabilă explicație fiind că era o bucată de resturi spațiale.

Deşeurile spaţiale mari (de dimensiunea unui autobuz) sunt resturi ale vehiculelor de lansare spaţială şi sateliţi artificiali scoşi din funcţiune. Anul trecut au fost inventariate peste 36 000 de resturi cu diametrul de peste 10 centimetri, circa un milion de un centimetru sau mai mici.

Gunoiul spaţial aflat la mai puţin de 400 de kilometri de Terra se disipează după circa 20 de ani, pierzând treptat din înălţime şi arzând în momentul în care intră în atmosfera terestră. Deşeurile mai mari, dacă intră în atmosfera terestră, ard parţial, ceea ce rămâne căzând în diverse părţi ale globului.

Riscul generat de gunoiul spaţial

Deseuri cosmice
Deseuri cosmice

Chiar dacă multe sunt de mici dimensiuni, aceste obiecte care formează gunoiul spaţial sunt în mișcare rapidă și pot atinge viteze foarte mari în spațiu, ceea ce face ca orice ciocnire cu acestea a navetelor spaţiale, a sateliţilor funcţionali, să fie periculoasă și să poată cauza daune semnificative. Iată câteva exemple concrete ale pericolelor cauzate de gunoiul spațial:

  • Coliziuni cu sateliți – gunoiul spațial este o amenințare majoră pentru sateliții în orbită, deoarece o singură ciocnire poate distruge un satelit și poate provoca perturbări majore în infrastructura de comunicații, de navigație și de cercetare a Pământului. În 2009, doi sateliți – unul american și unul rusesc – s-au ciocnit accidental în spațiu, creând mii de fragmente de gunoi spațial care încă orbitează în jurul Pământului și reprezintă o amenințare continuă pentru alţi sateliți.
  • Riscul pentru echipajele de pe Stația Spațială Internațională (ISS) – Stația Spațială Internațională este locuită de astronauţi de peste 20 de ani și este vulnerabilă la impactul cu gunoiul spațial. Astronauții de pe ISS trebuie să ia măsuri de precauție constante pentru a evita ciocnirile cu gunoiul spațial, orice coliziune putând fi catastrofală pentru siguranța echipajului.
  • Amenințarea pentru misiunile spațiale viitoare – gunoiul spațial poate reprezenta o amenințare pentru misiunile spațiale viitoare, cum ar fi explorarea planetei Marte sau alte misiuni interplanetare. Un înveliș orbital de resturi ar putea crește la o asemenea dimensiune și densitate încât ar fi practic impermeabil pentru navele spațiale care încearcă să părăsească planeta. În cazul în care un vehicul spațial intră în contact cu un obiect provenit din gunoiul spațial, în timpul unei misiuni, acesta ar putea fi grav afectat sau chiar distrus, punând în pericol echipajul și misiunea în sine.
Citește și:  Bosonul Higgs sau particula lui Dumnezeu - un pas înainte pentru fizica cuantică

Cum poate fi protejată Terra de deşeurile spaţiale pe care chiar locuitorii ei le-au produs?

Lansator de rachete
Lansator de rachete

Gunoiul spațial reprezintă o amenințare reală și imediată pentru omenire și, în prezent, oamenii de ştiinţă îl abordează cu seriozitate și mare atenție, fiind necesare măsuri urgente pentru reducerea și eliminarea acestuia, pentru a păstra ceea ce Universul a dăruit oamenilor.

Una dintre soluțiile pentru a scăpa de resturile spațiale din jurul Pământului, spun specialiştii, ar putea fi instalarea de „sateliți de colectare a gunoiului”.

ESA (“European Space Agency” – Agenţia Spaţială Europeană) dezvoltă deja proiectul „Cleanspace” – construirea unui satelit pentru captarea și deorbitarea resturilor spațiale periculoase în atmosferă, pentru a fi dezintegrate pe loc. Cu toate acestea, mai este nevoie să se realizeze paşi în progresul tehnic și tehnologic pentru captarea eficientă a acestor resturi cu plase sau cu brațe articulate.

Până se va pune la punct un astfel de satelit, se încearcă modificarea traiectoriei obiectelor care formează deşeurile spaţiale, astfel încât, intrând în atmosfera Pământului, să se dezintegreze.

O problemă stringentă

Gunoiul spaţial
Gunoiul spaţial

Într-o carte publicată în urmă cu peste patru decenii, de către astrofizicianul american Donald J. Kessler – “Frecvența coliziunilor sateliților artificiali: crearea unei centuri de resturi” – autorul lansa o ipoteză devenită, astăzi, realitate – aceea că, pe măsură ce crește numărul de sateliți artificiali pe orbita Pământului, crește și probabilitatea de coliziuni între sateliți.

Orice coliziune între sateliți artificiali ar produce un nor de resturi pe orbită care se deplasează cu zeci de kilometri pe secundă şi fiecare dintre acestea ar crește probabilitatea unor coliziuni ulterioare, ducând la ceea ce este cunoscut sub numele de „coliziune în lanț”. Coliziunea în lanț ar putea face aproape imposibilă trimiterea sateliților în spațiu, deoarece aceștia vor fi distruși aproape imediat de resturile spațiale deja prezente în jurul Pământului, care vor atrage şi altele în proces.

Ciocnirile în lanț ale sateliților și „zona moartă” rezultată, care ar limita capacitatea de a plasa sateliți pe orbită, ar putea perturba telecomunicațiile, prognoza meteo și alte sisteme care depind de această tehnologie.

Gunoiul spaţial – un posibil răspuns şi pentru paradoxul lui Fermi

Este paradoxal că omul, încercând să cucerească spaţiul, să descifreze cât mai mult din tainele Universului, a “reuşit”, pe unde a trecut, ceea ce a făcut şi pe planeta căreia îi aparţine – să lase în urmă milioane de resturi/ deşeuri, care, în pofida faptului că par minuscule în comparaţie cu imensitatea spaţiului cosmic, pot forma foarte curând un “înveliş” compact şi periculos, dincolo de care navele cosmice vor trece cu mari riscuri.

Un înveliș orbital de resturi ar putea crește la o asemenea dimensiune și densitate încât ar fi practic impermeabil pentru navetele spațiale care încearcă să părăsească planeta.

Unii cosmologi cred că această problemă, a gunoiului cosmic, ar putea fi şi o explicaţie pentru celebrul paradox al lui Fermi – “Unde sunt extratereştrii?” De ce omenirea nu a găsit, până la momentul actual, nicio urmă a civilizaţiilor extraterestre? S-ar putea ca ei să fie pur și simplu izolați pe propria lor planetă, blocați într-un câmp orbital de resturi creat chiar de succesul lor tehnologic, aşa cum şi noi, oamenii, am putea deveni “prizonieri” în centura de deşeuri spaţiale a planetei noastre.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.