Numele hematitului vine din grecescul “haima” care inseamna sange, culorile in care se gaseste fiind de la negru la rosu inchis. Din cauza faptului ca este principala sursa de fier din lume, are o mare valoare industriala, el fiind cel mai raspandit mineral care contine fier. De asemenea, pe langa valoarea comerciala pe care o are, hematitul este foarte cautat si de catre colectionari. El face parte din clasa oxizilor cu un sistem de cristalizare trigonal si o duritate de 5-6 grade pe scara Mohcs. Acesta nu prezinta luminescenta si nici clivaj, avand o denistate de 5,26 si luciu metalic. Spartura acestui mineral este subconcoidala, iar urma lasata este rosie spre brun-rosiatic, de unde si numele sau latinesc, haima.
Este un oxid de fier care se gaseste in mase rotunde si prezinta la suprafata un aspect stralucitor sau pamantos, fiind foarte raspandit in toata lumea. Acest mineral are cristale care apartin sistemului trigonal, si sunt de obicei netede, sau in forma de prisma cu sase fete. El se mai poate gasi pe langa masele rotunde in foi si mase foliate sau in forma de rinichi sau boabe de strugure. Duritatea acestuia este asemenea unui briceag si poate fi zgariat cu o bucata de cuart, densitatea acestui de 5,26 este mare, de 5 ori mai grea decat volumul de apa la temperature camerei.
Hematitul este cel mai abundent mineral care contine fier, fiind principala sursa industriala de fier din lume (dar nu este si mineralul care contine cea mai mare concentratie de fier din lume). Cristalele de hematit care sunt netezite sunt asemanatoare petalelor unor flori si se numesc flori de fier pe cand cristalele negre simple se numesc specularit (denumirea care provine din cuvantul grecesc care inseamna oglinda, specula).
Hematitul este usor de gasit si raspandit, atat in rocile magmatice, cat si cele metamorfice si sedimentare. Esantionele de hematit din rocile magmatice au rol indeosebi de accesorii, fiind prezent in cantitati foarte mici si neafectand compozitia generala a rocii magmatice si clasificarea chimica a acesteia. In rocile sedimentare, hematitul este prezent ca mineral de inlocuire, solutia cu continut de fier care se scurge prin respectivele roci sedimentare poate inlocui alte minerale din acele roci, in anumite conditii.
Calcarul, de exemplu, poate fi substituit intr-o proportie foarte ridicata de catre aceasta solutie de fier, pana si coralii fosilizati din calcar pot fi transformati in hematit in urma acestui proces de transformare. Hematitul este foarte raspandit peste tot in lume inca din era Precambriana, cand cele mai importante zacaminte de hematit s-au creat in zona Minas Gerais din Brazilia, in Canada , Quebec, langa malurile Lacului Superior din SUA si in centrul Venezuelei.
In prezent, importante resurse de hematit se mai gasesc in Germania, zona muntelui Vezuviu de pe insula Elba si in Elvetia la St Gotthard, in aceste locuri fiind intalnite si cristale de hematit care sunt la mare cautare in randul colectionarilor de minerale. Hematitul este foarte raspandit si in Romania, esantioane frumaose gasindu-se in zona Ocnei de Fier din Banat si in muntii din Harghita, in special muntele Cucu.
Cele mai intalnite forme de hematit sunt formele de rinichi, numite si forme reniforme, acestea avand in general chiar si culoare rinichilor. Spargerea unei mase reniforme de hematit permite observarea unor benzi concentrice si a unor structuri radiare a hematitului. Celelalte forme in care poate fi intalnit hematitul sunt: forme sferoidale de tip botrioidal, care au marime mai mica decat formele reniforme, sau forma botrioidala, care este asemanatoare unui ciorchin de strugure.
In forma botrioidala poate fi intalnit si goethitul, un mineral care contine fier, dar acesta nu se poate confunda cu hematitul din cauza culorii. Principala intrebuintare industriala a hematitului, obtinerea fierului in urma prelucrarii acestui mineral se datoreaza necesitatii fierului in industrie, datorita importantei fierului ca bun conducator de caldura si electricitate.
