Ig Nobel 2022 (pentru diverse categorii) s-a acordat la finalul anului trecut, înaintea Premiilor Nobel clasice (oferite de Academia Suedeză), de către “Annals of Improbable Research” (AIR), o revistă de umor, care prezintă satiric subiecte de cercetare științifică, ciudate, hilare, neașteptate, derizorii, experimente absurde, reale sau fictive, dar abordate într-o manieră serioasă de către cei implicaţi.

Ig Nobel Prize” (denumire derivată dintr-un joc de cuvinte în limba engleză, bazat pe asemănarea fonetică intre “Nobel” şi “Ignobel” – acest din urmă termen cu sensul “nedemn, dezonorant, fără distincţie”) se acordă, începând cu anul 1991, pentru “realizări” care „întâi îi fac pe oameni să râdă, apoi îi pun pe gânduri”, iar “laureaţii” sunt aleşi numai din rândul celor care acceptă să participe la o asemenea ceremonie.

Este un fel de a se atrage atenţia asupra modului în care se face uneori cercetarea ştiinţifică, sesizându-se marile discrepanţe intre eforturi (umane, financiare etc.) şi rezultate/ beneficii, dar transmiţând şi ideea că este posibil ca şi din cele mai banale sau absurde teme şi situaţii să se ivească, până la urmă, ceva util.

De exemplu, Premiul Ig Nobel pentru biologie, din 2006, pentru studiul care demonstra că unul dintre țânțarii malariei (Anopheles gambiae) este atras în egală măsură de mirosul brânzei Limburger şi de mirosul picioarelor (la om) a dus la conceperea unor capcane pentru ţânţari plasate în locații strategice, în unele părți ale Africii, pentru a combate epidemia de malarie.

“Dacă nu ai câștigat un premiu și, mai ales, dacă ai câștigat, mai mult noroc anul viitor!”…

Ig Nobel 2022, Sursa Improbable Research
Ig Nobel 2022, Sursa Improbable Research

În istoria de peste 30 de ani a Premiilor Ig Nobel există o singură situaţie în care aceeaşi persoană – fizicianul olandezo-britanic Andre Geim – în ani diferiţi, a primit şi un Premiu Nobel, pentru proprietăţile electromagnetice ale grafenului, în 2010, dar şi un Ig Nobel, în 2000, pentru “levitarea unei broaște prin magnetism”.

Fiecare dintre “laureaţii” Ig Nobel primeşte un trofeu de hârtie și o bancnotă de „10 trilioane de dolari din Zimbabwe” şi are la dispoziţie, în cadrul ceremoniei, un minut pentru a-şi prezenta tema de cercetare. Ceremonia de decernare a premiilor se încheie, în mod tradițional, cu îndemnul: “Dacă nu ai câștigat un premiu și, mai ales, dacă ai câștigat, mai mult noroc anul viitor!”.

Ig Nobel 2022 pentru fizică – “răţuşte în formaţie”

Ig Nobel 2022 pentru fizică
Ig Nobel 2022 pentru fizică

Biologul Frank Fish, de la Universitatea West Chester, Pennsylvania, acreditată pentru “activitate de cercetare înaltă”, a reuşit să obţină Ig Nobelul 2022 pentru fizică, graţie unui studiu referitor la felul în care raţa-mamă şi bobocii ei reuşesc să economisească energie înotând în formaţie, în şir indian.

Frank Fish a măsurat consumul de oxigen al răţuştelor, forţa de rezistenţă a valurilor şi a ajuns la concluzia că înotul bobocilor de raţă în spatele mamei, “încălecând” valurile, necesită mai puţin efort decât atunci când înoată ieşind din rând şi cu cât şirul este mai lung, cu atât ultimelor răţuşte le este mai uşor.

Înainte de acest experiment, biologul american a analizat şi situaţia delfinilor, a balenelor, identificând nişte tuberculi (umflături) pe partea anterioară a aripilor, ceea ce le face să acţioneze, spune cercetătorul, ca nişte “palete de turbină”. În mod similar, spune acesta, se întâmplă şi în cazul curselor de biciclete, bicicliştii din primul rând “tăind” aerul, în urma lor formându-se o zonă cu presiune mai scăzută, motiv pentru care celor din spate le este mai uşor să înainteze.

Cercetările lui Frank Fish au fost sponzorizate, de exemplu, de “Fundația Națională de Știință” și de “Biroul de Cercetare Navală”, iar în efectuarea experimentelor lui Fish, care au început în 1994 şi au durat câţiva ani, s-au alăturat şi alţi cercetători – în 2021, la Universitatea Cambridge, apelându-se şi la modelare computerizată pentru a se confirma teoria lui Frank Fish.

Premiul Ig Nobel pentru medicină – “inimi romantice, sincronizate”

Ig Nobel pentru medicina
Ig Nobel pentru medicina

Ig Nobelul pentru medicină, mai exact pentru cardiologie aplicată, a revenit unei echipe de cercetători din Cehia, care au demonstrat că atunci când doi parteneri îndrăgostiţi (la prima vedere), romantici, se întâlnesc, ritmul cardiac al celor doi de sincronizează.

140 de subiecți (împărţiţi în perechi) s-au văzut, pentru prima dată, într-o „cameră de întâlniri”, în care li s-a oferit posibilitatea, în reprize de câteva minute, să se privească, să interacţioneze verbal şi nonverbal. Au fost înregistrate direcția și expresia privirii, conductanța pielii (producția de transpirație) și ritmul cardiac pentru fiecare dintre parteneri. Niciun semnal luat separat nu a fost relevant pentru atracţia dintre ei, pentru că respectivii indicatori puteau fi și un semn de nervozitate. Semnele reale ale atracției au fost sincronizarea ritmului cardiac și conductanța pielii. Studiul a fost publicat într-o prestigioasă revistă ştiinţifică.

Ig Nobel 2022 pentru literatură – “texte juridice inutile şi greu de înţeles”

Ig Nobel pentru literatura
Ig Nobel pentru literatura

Premiul Ig Nobel pentru literatură nu a vizat o creaţie literară, ci “textele juridice inutile şi greu de înţeles”, obositoare, stereotipe, alambicate, opace, înţesate de “clauze încorporate în mijlocul propozițiilor”, care fac documentele/ contractele legale de necitit, cu trimiteri la alineate (“mai sus”, “mai jos” etc.), când mult mai utile ar fi versiunile simplificate ale acestora.

“Deși pare pe deplin plauzibil ca un limbaj specific (juridic) să fie inevitabil, rezultatele noastre sugerează că, în multe cazuri, acest limbaj poate fi înlocuit cu alternative mai simple, care cresc capacitatea de memorare și înțelegere, păstrând în același timp sensul”, subliniau câştigătorii acestui premiu, Eric Martinez, Francis Mollica și Edward Gibson, cercetători la MIT (Massachusetts Institute of Technology), la Departamentul de Științe Cognitive.

Citește și:  Moş Nicolae în legende, mituri şi în tradiţia creştină

Ig Nobel 2022 pentru biologie – “strategie de supravieţuire”

Ig Nobel pentru biologie
Ig Nobel pentru biologie

Cercetătorii Solimary García-Hernández şi Glauco Machado, specialişti în ecologie, de la Universitatea din São Paulo, din Brazilia, au câştigat Ig Nobelul pentru biologie, pentru studiile referitoare la strategiile de supravieţuire ale scorpionilor. Printre acestea – desprinderea voluntară a unei părţi a corpului (coada), atunci când scorpionii sunt în pericol.

“Premianţii” Ig Nobel au arătat că pierderea părţii posterioare, la scorpioni, generează o constipaţie severă, care nu le afectează însă viteza de deplasare, nici capacitatea de a se reproduce.

Ig Nobel pentru inginerie – “cum să foloseşti eficient degetele când roteşti un buton”

Butoane
Butoane

Japonezii Matsuzaki, Kazuo Ohuchi, Masaru Uehara, Yoshiyuki Ueno și Goro Imura au dedicat o bună parte din timpul lor pentru a descoperi “cel mai eficient mod prin care oamenii își pot folosi degetele atunci când rotesc un buton”, ceea ce le-a adus şi Ig Nobelul 2022 pentru inginerie.

Pentru experiment s-au folosit 45 de butoane de testare din lemn, cu un diametru de 7 – 130 de milimetri şi s-a apelat la 32 de voluntari. Butoanele au fost aşezate pe o placă acrilică transparentă (pentru ca experimentul să poată fi filmat). Subiecților li s-a cerut să întoarcă fiecare buton în sensul acelor de ceasornic cu mâna dreaptă. Degetul mare și degetul arătător au fost folosite cel mai des, iar celelalte degete au fost folosite pe măsură ce butoanele deveneau mai largi.

Subiecții au trecut de la două la trei degete (la butonul cu diametrul de 10–11 mm), de la trei, la patru degete (la 23–26 de mm) și de la patru, la cinci degete (la 45–50 mm). Rezultatele studiului au fost oferite designerilor industriali, fără a se şti exact în ce măsură acestia au valorificat asemnea constatări.

Ig Nobelul 2022 pentru pace – algoritmi pentru “bârfitori”

Ig Nobel 2022 pentru pace
Ig Nobel 2022 pentru pace

O echipă de 11 filosofi, sociologi, specialişti în management au fost “răsplătiţi” cu Ig Nobel pentru pace, pentru o lucrare în care au analizat dacă “bârfitorii” mint sau spun adevărul. În scopul cercetării, ei au dezvoltat un model matematic prin care să identifice situatiile când “barfitoriii” sunt “oneşti” sau “necinstiţi” şi pentru a afla “în interesul cui se bârfeşte”.

De regulă, “bârfa” este un fapt negativ, care alterează relaţiile sociale. Autorii studiului au încercat să definească “bârfa”, paradoxal, ca pe o strategie pentru promovarea și susținerea cooperării – cu o condiţie, “să fie sinceră”.

Au mai realizat şi un fel de “portret” al bârfitorului, care, întotdeauna, caută un beneficiu, spunând lucruri “drăguţe” (adevărate sau neadevărate) despre cei care, în ochii lor, contează, şi lucruri urâte (de cele mai multe ori mincinoase) despre cei pe care-i detestă.

Ig Nobel 2022 pentru istoria artei – “mayaşii şi distracţiile”

Civilizatia Maya
Civilizatia Maya

Nicholas Hellmuth, directorul Fundației pentru Cercetări Antropologice din America Latină, specialist în fotografia digitală, pasionat de civilizaţia Maya, doctor în istoria artei, a primit Ig Nobelul 2022, pentru analiza iconografiei de pe vasele de ceramică aparţinând civilizaţiei mayase, lansând ideea, printre altele, că mayasii consumau substanţe ”etnofarmacologice” (alcool, cafea, tutun) apelând la “clisme” ritualice în public – o opinie complet contrară viziunii tradiționale conform căreia vechii mayași erau un popor contemplativ, care nu se complăcea în extazul ritualic”, precizează Nicholas Hellmuth.

Ig Nobel pentru economie – “mai puţin talent, mai mult noroc”

Simboluri ale norocului
Simboluri ale norocului

Premiul Ig Nobel pentru economie 2022 l-au primit italienii Alessandro Pluchino, profesor asociat de fizică teoretică, Alessio Emanuele Biondo, profesor specializat în politici economice şi Andrea Rapisarda, de la Universitatea din Catania, care au încercat să explice matematic de ce, de cele mai multe ori, se bucură de succes nu cei mai talentați, ci cei mai norocoşi. Studiul lor se intitulează “Talent versus noroc”.

Este un loc comun să se spună, de exemplu, că succesul individual este rezultatul calităţilor personale – talent, inteligență, pricepere, perseverență, asumarea riscurilor, muncă grea etc. – ignorându-se un “ingredient” ascuns – norocul – care face ca mulți oameni foarte talentați, inteligenți și muncitori să fie adesea depășiți de oameni mediocri.

Modelele matematice, susţin autorii studiului, au indicat că talentul și munca dificilă nu vor fi suficiente dacă nu ai norocul să fii la locul potrivit la momentul potrivit, aşa cum şi distribuția bogăției urmează o lege a “puterii” (Legea Pareto), cu mulți oameni săraci și un număr foarte mic de miliardari.

Este evident că distanţa între ceea ce ştim sau ne imaginăm că ar trebui să fie cercetarea ştiinţifică, la modul serios, şi ceea ce se întâmplă, uneori, în realitate, creează iniţial efecte amuzante.

Pe de altă parte, astfel de exemple (ca cele evidenţiate de Ig Nobel) ar trebui “să ne pună pe gânduri”, să ne întrebăm care este ponderea acestor “cercetări”, ce cheltuieli presupun, în ce scop, câte dintre acestea conduc spre efecte benefice pentru societate, câtă încredere pot genera în rândul celor care aşteaptă ca oamenii de ştiinţă să fie fundamentul progresului acestei lumi. Să fie oare “comedia” cu pretenţii de ştiinţă un alt semn că lumea se află pe panta descendentă a existenţei ei?

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.