Influentele Lunii asupra Pamantului

Pamantul este unic printre celelalte planete terestre prin faptul ca are un satelit mare, Luna, care, in raport cu planeta noastra, are cea mai mare masa dintre toate sistemele satelit-parinte. Numeroase dovezi indica faptul ca Luna deriva din Pamant, ca urmare a unui eveniment de impact singular care a avut loc curand dupa formarea initiala a Pamantului. Drept rezultat, evolutia ulterioara a Pamantului si aparitia si dezvoltarea vietii au fost puternic influentate de prezenta Lunii. Acest articol va evidentia si va explica punctele cheie in care influentele Lunii asupra Pamantului au fost atat directe, cat si indirecte, cu efecte asupra dezvoltarii unei specii inteligente si avansate din punct de vedere tehnologic.

Luna si mareele

Probabil cea mai evidenta manifestare a influentei Lunii asupra Pamantului o reprezinta mareele oceanice, in special mareele de primavara, unde forta gravitationala a soarelui si a Lunii se combina pentru a oferi un efect maxim. Cresterea si scaderea periodica a nivelului marii creeaza un mediu unic in sistemul solar, unde viata este expusa atat scufundarii in apa, cat si expunerii la aer, in vreme de cateva ore. Aceasta interfata dintre doua nise ecologice distincte este considerata a fi esentiala in termeni evolutionisti. Acesta este un mediu in care organismele pot experimenta stresul si presiunea unei lumi straine inainte de a se reintoarce in habitatul lor acvatic – astfel de modificari pot promova modificarea si/sau migrarea organismelor de la un mediu la altul. Prin urmare, prezenta Lunii care produce mareele ar fi putut declansa raspandirea organismelor din mare pe uscat.

Luna provoaca maree si in corpul solid al Pamantului si, in trecut, cand Luna orbita mult mai aproape de Pamant decat in prezent, se estimeaza ca aceste maree au produs deplasari ale suprafetei solide a Pamantului de pana la un kilometru. Acest lucru ar fi condus la stres intens si deformare in cadrul Pamantului care, impreuna cu caldura de acumulare aflata in scadere si continutul mai ridicat de elemente radioactive, ar fi promovat in mare masura topirea Pamantului timpuriu. Aceasta topire ar fi putut avea un rol important in diferentierea timpurie a Pamantului, in special in producerea celei mai timpurii cruste evoluate, care ar fi apoi disponibila pentru reciclare prin procesele placilor tectonice aflate in curs de formare.

Inclinarea axiala stabila

Numerosi oameni de stiinta considera ca inclinarea actuala a axei de rotatie a Pamantului de circa 23,5 grade este o ramasita a coliziunii oblice care a produs Luna. Mai mult, acestia sustin ca prezenta Lunii a stabilizat aceasta inclinare axiala a Pamantului de-a lungul timpului. Acest lucru a avut consecinte importante pentru viata de pe Pamant, intrucat schimbarile majore si frecvente in aceasta inclinare axiala ar fi condus la modificari semnificative si rapide ale climei Pamantului (datorita modificarilor valorilor de stralucire a soarelui la poli si ecuator). Un mecanism similar a fost propus pentru a explica contradictiile aparente ale climatului de pe Marte.

Inclinarea axiala curenta a Pamantului, care este destul de moderata, asigura ca diferenta de incalzire intre poli si ecuator este suficienta pentru a promova o gama diversa si sanatoasa de zone climatice, fara a ajunge de la o extrema la cealalta. Stabilitatea inclinarii axiale a Pamantului, produsa de Luna, si destramarea supercontinentului Pangea la sfarsitul erei mezozoice, au produs un set divers de zone climatice (cu nisele lor ecologice). Acest lucru a ajutat la pregatirea scenei pentru nasterea si evolutia mamiferelor, inclusiv a omului.

Metale

Probabil una dintre contributiile cele mai putin evidente, dar semnificative, ale Lunii asupra Pamantului o reprezinta depozitele functionale de metal de la suprafata planetei. Inca de la primele mostre de roci lunare aduse de catre astronautii de pe Apollo si punerea la dispozitie a datelor geochimice ale acestora, oamenii de stiinta au fost intrigati de abundenta relativ ridicata a metalelor siderofila si calcofila din siliciul Pamantului comparativ cu Luna. Teoriile curente sugereaza ca, daca la un moment dat, Pamantul a fost in intregime topit, atunci aceste metale ar fi fost blocate in centrul metalic al planetei pe masura ce aceasta s-ar fi racit. Abundenta actuala a acestor elemente in mantia Pamantului ar trebui sa fie mult mai mica, similara cu valorile de pe Luna.

Modelul coliziunii dintre Pamant si corpul de marimea planetei Marte, realizat pe calculator, arata ca cea mai mare parte a mantalei acelui corp si o parte din mantaua de siliciu a Pamantului au fost expulzate in orbita Pamantului si s-au unit pentru a forma Luna. Cu toate acestea, nucleul metalic al corpului de impact nu a fost aruncat in orbita, ci a cazut in corpul principal al Pamantului. In unele modele, acest nucleu al corpului de impact reprezinta “inelul” de metale depozitate in mantaua de siliciu a Pamantului dupa coliziune, reciclat ulterior in depozite functionale de minereu prin procesele placilor tectonice. Fara acest “cadou” al metalelor, este foarte improbabil ca pe Pamant s-ar fi putut dezvolta o civilizatie tehnologica.

Alte influente ale Lunii

Luna a incurajat de asemenea dezvoltarea inteligentei, in moduri mai putin cuantificabile. Ce a crezut omul primitiv despre globul luminos care stralucea pe cerul noptii pentru o jumatate de luna si isi schimba faza si luminozitatea in 28 de zile? Oare precesiunea regulata a ciclului lunar combinata cu ratacirile planetelor si progresia impunatoare a stelelor si soarelui i-au facut pe acestia sa se gandeasca la natura universului? Cu siguranta, primii astronomi au calculat calendarele pe baza acelor observatii si au planificat agricultura in consecinta. Folclorul, mitologia si literatura cu privire la Luna, de la romantismul dintre doi indragostiti pana la transformarea oamenilor in varcolaci, au influentat cultura si societatea umana.

Cand Galileo si-a intors telescopul catre Luna si a observat munti, cratere si “mari”, i-a impulsionat pe oameni sa se gandeasca la “pluralismul lumilor”. Intr-un mod mai direct, Luna a stimulat dezvoltarea tehnologica. Cu siguranta, “cursa spre Luna”, care a ajutat la determinarea celor mai rapide progrese in urmarire, propulsie, electronice, suportul vietii si alte industrii de inalta tehnologie, nu s-ar fi petrecut fara existenta Lunii. Probabil cel mai frumos si mai elocvent simbol al dependentei noastre de Luna il reprezinta eclipsa totala de soare. Aceasta “coincidenta” in ceea ce priveste marimea unghiulara si distanta ne permite sa intelegem mai bine soarele si, deasemenea, a permis prima confirmatie observationala a teoriilor lui Einstein, care au transformat intelegerea noastra a universului. In concluzie, Luna, nascuta intr-un eveniment unic si aleatoriu, a fost esentiala pentru aparitia vietii inteligente pe Pamant.