Coropisnitele fac parte din ordinul Orthoptera si familia Gryllotalpidae. In toata lumea exista aproximativ 60 de specii de coropisnite care traiesc in regiunile cu sol umed, langa ape curgatoare, lacuri, balti si iazuri.

Aceste specii au corpul robust, lung de aproximativ 2-4,5 cm, acoperit de perisori scurti si moi, cu picioare anterioare late, scurte si dintate, adaptate foarte bine pentru sapat. Femela obisnuieste sa-si depuna ouale in pamant in niste galerii sapate special de ea, iar masculul construieste adaposturi pentru a-si amplifica taraitul, care uneori se aude de la o distanta de 1,5 km. Atat adultii cat si nimfele se hranesc ziua sub pamant cu diferite parti ale plantelor, iar noaptea apar deasupra solului.

Coropisnita europeana

Coropisnita europeana (Gryllotalpa gryllotalpa) este considerata o insecta daunatoare pentru agricultura inca din vremuri stravechi. Are o larga raspandire in Europa, Asia si Africa de Nord, in tara noastra apare mai ales in zonele unde sunt cultivate legume.

Are corpul alungit si robust, pe partea dorsala de culoare castanie-inchisa si pe partea ventrala castanie-deschisa. Capul este rotunjit, picioarele bine dezvoltate, in special cele anterioare sunt perfect adaptate pentru sapat, cu tibii latite si dinti puternici. Aripile anterioare sunt scurte, de culoare maronie, iar aripile posterioare sunt mai dezvoltate si transparente.

Cand sta in repaus obisnuieste sa-si tina aripile posterioare de-a lungul corpului, in forma de evantai. Poate atinge lungimea corpului de 3,5-5 cm, iar abdomenul este alcatuit din 10 segmente, ultimul segment fiind prevazut cu o pereche de formatiuni filamentoase terminale, cu rol senzorial.

Coropisnita traieste in solul afanat si nisipos, in care scormoneste asemanator unei cartite cu picioarele anterioare transformate in niste lopeti. Folosindu-se de tibiile late ale picioarelor sapa galerii in pamant pentru a-si face cuibul pentru oua, iar cu falcile puternice roade radacinile si tulpinile subpamantene.

Deoarece prefera pamantul afanat si umed, ea se stabileste in cele mai bune brazde din gradinile de zarzavat, unde produce pagube destul de mari, comparativ cu folosul pe care il aduce prin consumul de viermi, rame sau larve ale unor insecte daunatoare.

Prefera si solurile bogate in substante organice, cum sunt cele din rasaduri, sere si terenuri de aluviuni, in care isi sapa numeroase galerii, foarte lungi si intortocheate. Adultii parasesc aceste galerii in perioada imperecherii si pontei, ei ies la suprafata in cautarea unui partener. Prezenta lor se poate observa datorita unor usoare ridicaturi de la suprafata solului sau mai ales prin plantele ofilite din jurul lor.

Citește și:  Anhinga indiană (Anhinga melanogaster), păsări solitare

Dupa imperechere, in lunile mai-iunie, femela sapa in pamant galerii la 15-30 cm in sol, la capatul carora formeaza o cavitate ai carui pereti ii acopera cu o secretie pentru a-i consolida. Aici depune un numar de 200-600 de oua, care sunt incubate o perioada de doua sau trei saptamani. Ouale depuse de femela sunt sferice, de culoare galbuie, destul de mici, de aproximativ 3 mm, cat boabele de canepa si foarte rezistente.

coropisnita

Larvele se aseamana cu adultii, insa au aripile nedezvoltate, se hranesc cu radacinile plantelor tinere care sunt moi si cu particule de humus, lucru ce face ca planta sa slabeasca si chiar sa moara. De asemenea, datorita galeriilor sapate de coropisnite, pamantul este perturbat destul de mult, incat plantele nu mai sunt sustinute bine si astfel se ofilesc si mor.

Larvele raman in cuib pana la a doua naparlire, timp in care sunt ocrotite de femela, apoi ele incep sa sape noi galerii si pana ajung la maturitate mai naparles de cateva ori. Toamna, in luna octombrie, larvele se retrag la adancimi de 30-90 cm in sol, unde hiberneaza pana in primavara anului viitor, apoi ies la suprafata pentru a se hrani si a-si continua dezvoltarea, apoi in toamna noului an larvele se transforma in insecte adulte. Coropisnita poate fi un daunator foarte mare al recoltelor, deoarece ataca vita-de-vie, capsunile si legumele.

Principalii pradatori ai acestor insecte sunt ciorile, mierlele, bufnitele, graurii, pisicile si cartitele. Aceasta specie este pe cale de disparitie, de aceea este protejata prin lege, astfel combaterea ei ca daunator se poate face doar in sere sau in culturile care sunt realizate in scop comercial.

Video – Coropisnita europeana (Gryllotalpa gryllotalpa):

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.