Cu o lungime de aproximativ 80 de kilometri şi o lăţime ce variază între 3 şi 15 kilometri, Dirk Hartog este cea mai mare şi cea mai vestică insulă a Australiei de Vest, ocupând o suprafaţă de 620 de kilometri pătraţi.
Numele insulei provine de la exploratorul olandez Dirk Hartog, care a ajuns în această zonă la 25 octombrie 1616 la bordul navei Eendracht. Pentru a marca trecerea sa prin regiune, el şi-a notat numele şi data pe o farfurie pe care a lăsat-o pe insulă.
In august 1699, partea de nord a insulei a fost cartografiată de către căpitanul William Dampier, iar în 1772 căpitanul Alesne de St. Allouran a acostat pe insulă, lăsând ca mărturie a trecerii sale un document şi două monede franceze, descoperite de-abia în anul 1998.
În 1908, pe insula Dirk Hartog începe construcţia unui far, alături de un depozit, locuinţe pentru paznici şi grajduri, lucrările fiind finalizate doi ani mai târziu. Farul continuă să funcţioneze chiar şi în prezent.
Guvernul australian a decis să vândă insula în 1968, astfel că aceasta a ajuns în proprietatea lui Sir Thomas Wardle. În 1993, a fost preluată de Kieran Wardle, nepotul lui Sir Thomas Wardle, care, alături de soţia sa, a dezvoltat-o ca atracţie turistică. Astfel, insula Dirk Hartog a devenit una dintre cele mai renumite destinaţii de ecoturism din întreaga Australie, iar printre activităţile cu care sunt tentaţi vizitatorii se numără snorkeling, pescuit, drumeţii etc. În plus, turiştii au ocazia de a vedea balenele în mediul lor natural.
Insula Dirk Hartog are o vegetaţie săracă şi este acoperită în mare parte de dune de nisip. Aceasta are statut de parc naţional, în partea de est fiind mărginită de Parcul Marin Shark Bay. Insula găzduieşte aproximativ 81 de specii diferite de păsări, dintre care unele rare sau pe cale de dispariţie.