Insula Jersey: Obiective turistice Anglia – Insula Jersey

Insula Jersey se numeste official Domeniul Jersey (Bailiwick of Jersey) si reprezinta o regiune britanica aflata undeva aproape de coasta Normandiei. Domeniul Jersey cuprinde printre altele si Les Dirouilles, Les Minguiers, Les Ecrehous, Les Pierres de Lecq. Istoria acestei regiuni a fost influentata de pozitionarea sa strategica. Se afla intre coasta de nord a Frantei si coasta de sud a Angliei; mai exact, este pozitionata in Channelul englez, la aproximativ 22 de kilometri de Peninsula Cotentin din Normandia si la 161 de kilometri de sudul Marii Britanii. Este cea mai sudica dintre insulele Channel si inaltimea maxima ajunge la 143 de metri deasupra nivelului marii.

Se afla intr-un climat temperat cu ierni blande si veri racoroase. Acesta se datoreaza Oceanului Atlantic, datorita umezelii pe care o da aerului. Cea mai mare temperatura inregistrate a fost de 36 de grade Celsius, iar cea mai mica temperatura de -10,3 grade Celsius.

Relieful insulei ofera iluzia unui platou inclinat, in sud fiind predomintate golfurile nisipoase, iar in nord stancile. In rest, relieful prezinta nenumarate vai.

Din punct de vedere politic, astazi, insula nu mai depinde de coroana britanica, avand o guvernare proprie, un parlament democratic ce functioneaza sub o constitutie monarhica condusa de Ducele Normandiei. Aceasta insula este ce mai mare din Insulele Channel. Desi de multe ori se face aceasta confuzie, insulele nu sunt guvernate de aceeasi constitutie, Domeniul Jersey avand o relatie speciala cu Coroana Britanica. Domeniul este stat independent fata de insulele Guernsey si Isle of Man. Relatia cu britanicii ofera insulei cateva privilegii. Regatul Unit este responsabil, prin constitutie, de apararea ei. De asemenea, Jersey nu face parte din Uniunea Europeana, dar are un loc in Comunitatea Europeana astfel fiindu-i accesibil comertul cu bunuri, lipsit de plata.

Acest loc a fost ocupat de asezari umane inainte ca nivelul marii sa creasca, adica inainte ca insula Jersey sa ia nastere. Exista un sit, aici, ce dateaza din Paleolitic, numit La Cotte de St. Brelade. Conform nenumaratelor dolmenuri (monument funerar megalitic) locul a fost un centru important pe vremea Neoliticului. In jurul sau se afla dovezi ale activitatii umane din Epocile de Bronzi si de Fier. In 2012 s-a facut publica descoperirea a celui mai mare tezaur de monede din Epoca Fierului. Tezaurul contine in jur de 50 000 de monede romane si celtice care valoreaza cam 10 milioane de Lire. Aceasta descoperire a fost facuta in aceasi zona, in care, cu ani inainte, aceiasi oameni au descoperit alte 60 astfel de monede.

In siturile de la Le Pincle si Les Landes s-au gasit ramasite ale unor structuri primitive asemanatoare templelor de cult ale galo-romanilor (este o populatie rezultata din amestecul galilor cu romanii). Nu se stie insa, sigur, daca zonele chiar au fost ocupate de romani.

Jersey a facut parte din Neustria, loc ce a fost ocupat de galo-francezi. Apoi a intrat sub controlul Bretaniei, impreuna cu toate insulele Channel si Peninsula Cotentin, datorita invaziilor vikingilor in fata carora regele francilor nu a putut face fata. In cele din urma, insula a fost invadata de vikingi, in secolul IX, iar in anul 933, este anexata Ducatului Normandiei de catre contele de Rouen, William Longsword, impreuna cu restul insulelor Channel, Contentin si Avranchin. Impreuna au format Insulele Normandice.

Cand William Cuceritorul a cucerit Anglia in 1 066, Ducatul Normandiei si Regatul Anglia s-au aflat sub guvernarea aceluiasi monarh. Normanzii au detinut foarte multe proprietati pe insula Jersey. In anul 1 204 regele John a pierdut toate teritoriile sale din Normandia in favoarea regelui Philip Augustus al II-lea, dar acesta din urma a dorit sa opreasca doar Insula Jersey si alte insule din Channel. De atunci insulele au devenit si au ramas state independente.

In 1781 a existat o tentativa a francezilor de a pune stapanire pe insula, insa teritoriul a fost aparat de aproximativ 9 000 de oameni, cei 2000 de francezi fiind eliminate pe jumatate pana sa ajunga pe uscat. Situatia a fost insa rezolvata prin stabilirea unei neutralitati din partea Angliei si a Frantei. Pe atunci locuitorii insulei se ocupau cu dezvoltarea agriculturii, de pescuit, de constructii navale si de productia de obiecte din lana. In secolul XIX s-au dezvoltat foarte mult caile de transport, asta ajutand la cresterea turismului.

Secolul urmator a fost tumultos si pentru aceste zone. In cel de-al Doilea Razboi Mondial Jersey a fost ocupata de germani, cetatenii fiind evacuati in Marea Britanie. Germanii au construit aici destul de multe fortificatii folosindu-se de sclavi sovietici. In perioada de dupa 1944 si pana in momentul caderii Germaniei, insula a ramas fara resurse de mancare, deoarece au fost intrerupte aprovizionarile ce veneau din Franta. Insulele Channel s-au numarat printre ultimele state din Europa care au fost eliberate de sub ocupatia germana.

Economia insulei depinde in mare parte de serviciile financiare furnizate (43%), dar si de turism (3% produs in principal de hoteluri, restaurante si baruri), comert online si agricultura (2%). Desi venitul national brut in 2009 a fost de 3,7 miliarde ( pe cap de locuitor vine in jur de 40 000 de lire), in realitate puterea de cumpararea a oamenilor este aceasi cu cea a englezilor din zonele din afara centrului Londrei. Datorita turismului si inexistenta taxelor vamale, in 2009 s-au inregistrat 230 de milioane de lire cheltuite aici, de catre 682 200 de vizitatori.

O alta resursa importanta a economiei locale este reprezentata de agricultura, 57% din teritoriul insulei fiind terenuri agricole. Exista un obicei interesant pe care fermierii si crescatorii il fac, anume: ei lasa ladite cu mancare sau flori pe marginea drumului, bazandu-se pe increderea ca cumparatorii vor lasa suma corecta in cutiuta cu bani si vor lua produse conform platii lor. Jersey este faimoasa pentru specia de vaci ce creste aici ( in jur de 5 090 de animale) pentru ca ofera un lapte foarte bun. Pescuitul si cultura acvatica este o alta resursa importanta, in 2009 inregistrandu-se peste 6 milioane de lire castigate din aceasta industrie.

Populatia insulei este diversificata, din cei aproximativ 97, 857 de locuitori, doar jumatate s-au nascut aici. Restul vin din Insulele Britanice (37%), din Portogalia sau Madeira (7%) si din alte tari europene (12%). Cei nascuti aici se identifica drept britanici si pretuiesc relatia dintre stat si coroana britanica. Jersey este tratat ca fiind parte din UK, cand vine vorba de imigrari si nationalitate, in Actul National Britanic din 1981 specificandu-se faptul ca insulele fac parte din Regatul Unit. Biserica de aici apartine de Anglia. In zonele rurale este raspandit metodismul; se regaseste si o minoritate de romano-catolici, fiind prezente si doua licee catolice, private, De La Salle College din Saint Saviour si Beaulieu Convent School din Saint Helier. Sistemul educational este in general asemanator cu cel englez.

Limba oficiala de astazi este engleza, insa pana in secolul XIX se vorbea limba indigena Jèrriais (o variatie a limbii normandice), iar franceza fiind folosita pentru afaceri oficiale. Totusi, limba idigena inca supravietuieste fiind vorbita de aproximativ 3% din populatie, iar cel putin 2% cunosc limba. Maritatea locurilor au nume de origine Jèrriais, restul fiind in engleza si franceza.

Turistii ce viziteaza Jersey ar putea fi interesati de inscriptiile artistice din neolitic, dar si de putinile picturi ramase de pe vremea inconoclastului Reformei Calviniste din secolul XVI. De asemenea se pot bucura de evenimente precum: carnavalul Battle of Flowers (batalia de flori) ce se tine in fiecare an incepand cu 1 902, La Fete de Noue (Festival de Craciun), Battle of Britain (prezentat in aer), Festivalul Muzicii Live Jersey, Festivalul de Film Branchage, cateva festivaluri de mancare si evenimente parohiale.

Exista trei zone protejate pentru importanta lor ecologica si geologica sub nueme de Situri de Interes Special (SSI), iar o zona destul de mare face parte din situl Ramsar (Conventia Ramsar reprezinta un tratat international de conservare și utilizare a zonelor umede). De asemenea, se poate regasi Durrell Wildlife Park (fosta gradina zoologica) ce a fost fondat de naturalistul Gerald Durrell.

Fauna si flora nu sunt foarte diversificate. Exista 4 specii de mamimfere ce sunt considerate native (Apodemus sylvaticus, Myodes glareolus caesarius, Crocidura suaveleolens, Sorex coronatus), iar cele trei mamifere salbatice prezente aici au fost introduse in perioada medievala (iepurele) si in secolul XIX (veverita rosie si ariciul). Soparla verde (Lacerta bilineata) face parte din speciile de reptile protejate, insula Jersey fiind singurul sau habitat din Insulele Britanice. Printre fauna marina se numara: tiparul de mare, chefalul, delfinii.

In schimb exista o serie intreaga de copaci nativi: arin (Alnus glutinosa), mesteacanul de argint (Betula pendula), castanul dulce (Castanea sativa), alunul (Corylus avellana), paducelul (Crataegus monogyna), fagul (Fagus sylvatica), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurator(Populus tremula), ciresul salbatic (Prunus avium ), porumbarul (Prunus spinosa), gorunul (Quercus ilex), stejarul (Quercus robur), salcia (Salix cinerea), socul (Sambucus nigra), ulmul (Ulmus sp.) si mosmonul (Mespilus germanica).

Divertismentul cultural este asigurat printre altele, de teatre (Cineworld Cinemas group ce este un multiplex cu 10 ecrane asezat pe malul marii in St. Helier), Kevin Lewis creand Festivalul de Film din Jersey, in 1997, ca un eveniment caritabil ce ruleza filme clasice de 35mm in aer liber. In 2011 festivalul s-a tinut in Howard Davis Park din St. Saviour, in luna august. In 2008 a luat nastere Festivalul de Film International Branchage ce atrage realizatori de film din toata lumea.

Muzica traditionala folclorica a fost ascultata de majoritate pana la mijlocul secolului XX si este asemanatoare cu muzica traditionala a Europei continentale, avand mari influente francize. Astazi mai exista cateva melodii folclorice in franceza, dar si in limba Jèrriais. Astazi, un nume de success este Nerina Pallot care a ajuns sa treaca granitele tarii. Exista si cateva festivaluri de muzica preacum: Jersey Live Rock in the Park, Avanchi prezinta Jazz in Iulie, Festivalul de Muzica Liberation Jersey.

Literatura orasului a fost sustinuta de cativa autori locali precum: Elinor Glyn, John Lempriere, Philippe Le Sueur Mourant, Robert Pipon Marett, Augustus Asplet Le Gros, Frederick Tennyson si Gerald Durrell si scriitorul contemporan Jack Higgins. Prima carte publicata in Jèrriais a fost Rimes et Poesies Jersiaises de divers auteurs reunites et mises en ordre, editata de catre Abraham Mourant in 1865.

Sportul este, de asemenea, un sector important. Jersey este un membru afiliat Consiliului International de Cricket. Echipa de cricket joaca, printre altele, si in meciuri Inter-insulare. A participat la competitia World Division 4, ce s-a tinut in Tanzania in luna octombrie a anului 2008. Au castigat locul doi, asa ca au participat si la World Division 5 ce s-a tinut in Jersey. Au mai participat la European Division 2, tinut in Germania, 2008. Echipele tinere au putut participa la European Division 1 alaturi de Irlanda, Scotia, Olanda si Guernsey. Dupa doua turnee la acest nivel au iesit pe locul 6.

Mai exista 9 echipe de fotbal ce joaca in divizia de top. Echipa nationala joaca, printre altele, la competitia anuala Muratti. Echipa de rugby a jucat in Campionatul RFU, la nivelul doi, in 2012 – 1213. Clubul de inot organizeaza anual concursul de inot de la Castelul Elixabeth pana la Portul Saint Helier; este o traditie de peste 50 de ani. Aparent inotatul in jurul insulei a fost o provocare ce doar cateva persoane au putut sa o duca la capat. La golf, exista doi castigatori pentru The Open Championship; Harry Vardon a castigat de 6 ori, iar Ted Ray o data. Cei doi au mai castigat si la U.S. Open, iar fratele lui Harry a avut mici victorii la tururile Europene.