Ideea din spatele mașinii de scris era aplicarea conceptului mașinii de tipărit a lui Johann Gutenberg. Evoluția mașinii de scris reprezintă o parte a istoriei și vine din nevoia umană de a comunica. Treptat, a apărut o mașină care a revoluționat munca scriitorului. În 1867, Christopher Sholes, Carlos Glidden și Samuel Soule inventau prima mașină de scris mecanică.
Mașinile de scris au fost construite încă din secolul al XIV-lea. Prima mașină de scris a fost patentată în Anglia în 1714, dar nu a fost niciodată construită. Alfred Ely Beach a fost cel care a proiectat un fel de mașină de scris încă din 1847, dar a neglijat-o având alte preocupări. Mașina lui avea multe caracteristici comune cu cea modernă, dar îi lipsea o metodă satisfăcătoare de împrăștiere a cernelei pe bandă.
În 1857, S.W. Francisc din New York a inventat o mașină de scris cu o bandă saturată cu cerneală. Nici una dintre aceste mașini de scris nu a fost un succes comercial. Acestea au fost considerate simple jucării ale unor oameni ingenioși.
Acreditat cu crearea mașinii de scris a fost un jurnalist din Wisconsin numit Christopher Latham Sholes. La început, Sholes a făcut câteva încercări nereușite de a inventa o mașină tipografică. Apoi, în colaborare cu un tipograf numit Samuel Soule, a conceput o mașină de numerotare.
Un prieten de-al său a văzut acest dispozitiv ingenios și le-a sugerat celor doi că ar trebui să încerce să inventeze un aparat ce imprima litere. Cei trei bărbați s-au pus de acord să încerce să creeze o astfel de mașină. Din păcate, nici unul dintre ei nu a studiat eforturile depuse de inventatorii anteriori. Acesta a fost motivul pentru care au făcut multe erori ce ar fi putut fi evitate.
Treptat, invenția lor a luat formă și celor trei le-au fost acordate brevete în lunile iunie și iulie ale lui 1868. Cu toate acestea, mașina lor de scris se strica foarte ușor și făcea destul de multe greșeli.
Investitorul James Densmore a cumpărat acțiunile lui Soule și Glidden. Densmore a furnizat fonduri pentru construirea a aproximativ 30 de modele diferite, fiecare fiind puțin mai bun decât modelul precedent. Mașina îmbunătățită a fost brevetată în 1871, moment în care partenerii au considerat că sunt gata să înceapă fabricarea.
În 1873, James Densmore și Christopher Sholes au oferit mașina de scris celor de la compania „Eliphalet Remington and Sons”, producători de arme și de mașini de cusut. În magazinele bine echipate ale celor de la Remington, mașina a fost testată, întărită și îmbunătățită.
Cei de la Remington erau de părere că ar exista o cerere mare pentru mașina celor doi și s-au oferit să cumpere brevetele, plătind fie o sumă forfetară, fie o redevență. Christopher Sholes a preferat să aleagă banii; a primit în schimbul drepturilor sale suma de 20.000 de dolari, în timp ce Densmore a ales redevența și a primit un milion și jumătate de dolari. În 1874 Remington Model 1, prima mașină de scris comercială, intra puternic pe piață.
Prima mașină Remington tipărea numai cu majuscule. Un model produs în 1878 a folosit o tastă pentru a schimba caracterele din mari în mici și invers. Adăugarea acestei taste de schimbare a dus la producerea unui număr dublu de caractere fără a fi nevoie de schimbarea numărului de taste.
În 1902, George Blickensderfer a produs prima mașină de scris electrică, dar cele cu adevărat practice nu au început să fie fabricate decât abia în 1925. Cu toate acestea, utilizarea la scară largă a mașinilor de scris electrice avea să devină comună abia în timpul anilor 1950.
În 1961, International Business Machines (IBM) și-a prezentat mașina de scris electrică Selectric. În timpul anilor 1980, IBM-ul își prezintă ultimul model, numit Selectri II.
Mașina de scris electronică, o mașină cu o memorie electronică capabilă să stocheze text, a apărut pentru prima dată în 1978. Aceasta a fost dezvoltată în mod independent de către compania Olivetti din Italia și de către compania Casio din Japonia.
Odată cu apariția computerelor și cu utilizarea lor la scară largă, mașinile de scris și-au pierdut locul pe piață. Ele mai sunt folosite doar ocazional. Cu toate acestea, au reprezentat un punct de plecare pentru tehnologiile dezvoltate mai târziu.
