Inventii “razboinice” – Arbaleta

Arbaleta a aparut in Evul Mediu (desi, experimental, o folosisera si grecii si romanii, in Antichitate, iar in China este mentionata inca din secolele al V-lea – al IV-lea i.Hr.). Este “urmasa” mai puternica a arcului cu sageti, inventata intr-o perioada in care idealul razboinic, precum si cel cavaleresc impuneau perfectionarea continua a armelor. Printre schitele lui Leonardo Da Vinci (secolul al XVI-lea), pastrate sub denumirea Codex Atlanticus, se afla si una care infatiseaza o arbaleta, foarte asemanatoare cu cea de astazi.

Arbaleta, asa cum era construita in perioada medievala, era formata dintr-un pat de lemn, de care era atasata o coarda de otel, cu care se aruncau sageti (mai grele si mai scurte decat cele pentru arc) sau proiectile. Arcul era intr-atat de puternic incat armarea nu se putea face decat cu ajutorul unui cric. Pentru ca era o arma foarte periculoasa si pentru ca un cavaler, care toata viata se antrena pentru a stapani mestesugul trasului cu arcul, putea fi ucis imediat de la distanta, fara confruntare, clerul a considerat ca arbaleta este o arma imorala si a interzis folosirea ei, in 1139, hotarare confirmata de Papa Inocentiu al II-lea, in 1143.

O jumatate de secol mai tarziu, Richard Inima de leu, rege al Angliei, mare conducator militar, fara sa-i pese de aceasta hotarare, si-a organizat o unitate de arbaletrieri, bine antrenati si echipati. Ironia sortii, el insusi a murit din pricina unei rani provocate de o arbaleta. Aceasta arma a fost folosita si in timpul cruciadelor, mai ales in varianta aruncatoarelor de grenade. Italienii au contribuit si ei la perfectionarea arbaletei, la vremea respectiva, marind viteza sagetii, dar din cauza faptului ca incarcarea arbaletei era destul de lenta (doua trageri pe ora), s-a folosit putin pe campul de lupta. Dupa aparitia armelor de foc, arbaleta s-a utilizat din ce in ce mai putin, in confruntarile armate.

Arbaleta moderna

In prezent, arbaleta se foloseste la tirul de agrement (de camp si la tinta, cu panouri speciale), la vanatoare terestra sau subacvatica si intra si in dotarea armatelor unor tari, fiind foarte puternica, sigura si silentioasa. Arbaleta moderna pastreaza principiul de functionare al arbaletei clasice, dar este construita din materiale mult mai sofisticate, astfel incat manuirea ei sa nu ridice dificultati. Este formata dintr-un incarcator, un mecanism care mentine coarda la elongatie maxima (si care difera, in functie de model) si un tragaci.

Fabricarea unei arbalete este mai complicata si mai scumpa decat fabricarea unui arc. In pofida faptului ca este mai dificil de manuit decat arcul, un arbaletrier antrenat poate sa traga o sageata la fiecare cinci sau sase secunde, acestea putand fi stocate intr-un incarcator, deasupra corzii. Coarda poate fi blocata in pozitia “armat”, prin intermediul unui dispozitiv mecanic, ceea ce inseamna ca nu trebuie depus nici un efort pentru a mentine arbaleta in aceasta pozitie, iar miscarea facuta pentru armare este separata de cea pentru tragere, oferind, din acest punct de vedere,  un anume confort.

Exista mai multe tipuri de arbalete: cu arc drept sau indoit, arbalete de tip recurv (cu bratele arcului indoite anterior), arbalete compuse (cu brate foarte rigide si coarda atasata unor scripeti, ceea ce determina o mai mare viteza si forta a sagetii), arbalete-pistol, arbalete repetitive (care permit depozitarea mai multor sageti), arbalete compound cu harpon, arbaleta cu gloante (foloseste, in loc de sageti, proiectile mici, din diverse materiale- piatra, grafit, lut).

Sagetile sunt mai scurte si mai grele decat cele folosite pentru arcuri, iar greutatea depinde de tipul de arbaleta. Patul arbaletei si bratele sunt facute, la mai toate modelele, din fibra de sticla si aluminiu, ceea ce confera rezistenta si stabilitate. Incarcarea se poate face manual (insemnand sa ai forta de a ridica, de la sol, cu usurinta, o greutate de aproximativ 70 de kilograme), printr-o franghie care functioneaza pe principiul scripetilor si care reduce efortul la jumatate, sau cu un cric, care nu solicita fizic decat foarte putin, dar mecanismul este mai scump, adaugand la pretul arbaletei inca aproximativ 100 de euro, iar timpul de incarcare este ceva mai lung.

Legislatia, pentru folosirea arbaletei, difera de la tara la tara. In Romania, prin legea 117/2011 (in completarea legii 294/2004, detinerea si achizitionarea unei arbalete cu o putere pana in 80 lbs (echivalentul a 36 de kg) nu necesita obtinerea unui permis.

Preturile arbaletelor depind de performantele acestora, pornind de la 300-400 lei, pana la 8000-10000 lei, in cazul arbaletelor celor mai sofisticate, cu viteza de peste 110m/s, cu suport reglabil pentru obraz, dispozitiv de armare din magneziu, pentru picior, bratele arbaletei invelite in cauciuc pentru limitarea la maximum a zgomotului si a vibratiilor etc.