Istoria monedei romanesti

In tara noastra, moneda a fost cunoscuta inca din antichitate.In jurul anului 500 i.e.n., orasul Histria (de pe malul lacului dobrogean Sinoe) emitea ,,drahmele” de argint (cele mai vechi monede de pe teritoriul tarii noastre). La sfarsitul sec. al IV-lea, geto-dacii bat monede cu caracter regional – pana in sec. I i.e.n. Mai tarziu, in timpul stapanirii romane, in Transilvania se bat monede locale de bronz pentru Provincia Dacia, intre anii 246-256.

Cercetarile numismatice efectuate au adus informatii despre emiterea celor mai vechi monede din tara noastra.

Monedele Tarii Romanesti

Monedele Tarii Romanesti, emise in timpul domniei lui Vlaicu Voda, sunt de argint si cuprind: ,,ducati” (unitatea sistemului monetar muntean), ,,dinari” si ,,bani”.

,,Ducatii” munteni au la origine monedele batute de venetieni in anul 1202, ,,grosul” sau ,,matapanul” de argint (denumit initial ,,ducat”). In 1284, la Venetia se emite o moneda de aur numita ,,ducat”. ,,Ducatii” lui Vlaicu Voda aveau aceeasi valoare cu ,,grosii” sarbesti si bulgaresti (cu care circulau impreuna).

,,Dinarii” munteni erau echivalenti cu ,,dinarii” unguresti si cu ,,asprii” bulgaresti (batuti de Sratimir la Vidin). Banii munteni erau echivalati de ,,obolii” unguresti, care circulau in Transilvania si care valorau ½ dintr-un ,,dinar”.

Incepand cu domnia lui Dan I (1383-1386), se bat numai ,,dinari”, denumiti atunci ,,ducati” si ,,bani”. Astfel, sistemul monetar al Tarii Romanesti se va pastra pana in timpul domniei lui Radu cel Frumos (in 1475) – cand se vor emite ultimii ,,ducati’ munteni.

In Modova, s-a adoptat ca etalon argintul, iar unitatea monetara era ,,grosul”. Baza a constituit-o unitatea ,,somma” – apare in documentele coloniilor italiene de pe tarmul nordic al Marii Negre (Caffa) si de la Dunarea de Jos (Chilia si Licostomo).

,,Grosii” moldovenesti emisi de Petru Musat aveau si o unitate mai mica – ,,jumatate de gros”, tot din argint, emisa tot in timpul acestui domnitor.

In primii ani de domnie ai lui Alexandru cel Bun, se emit trei feluri de monede (din argint si de marimi diferite): ,,grosii” moldovenesti erau de marime mijlocie, ,,dublii grosi” erau cele mari, iar ,,jumatatii de grosi” erau cele mici. ,,Grosii” moldovenesti erau echivalenti cu ,,jumatatile de grosi” sau ,,polgrosii” (emisi pentru Halici, in 1378-1398), ,,dublii grosi” moldovenesti au greutatea ,,polgrosilor” (emisi pentru Polonia si Lvov intre 1399-1414), iar ,,jumatatile de grosi” au aceeasi greutate cu ,,dinarii” polonezi (emisi intre 1410-1412).

Acest sistem monetar moldovenesc este folosit pana la Stefan al II-lea (1433-1447), care este ultimul voievod ce a emis ,,dublii grosi”.

Petru Aron emite alt sistem monetar, la inceput, bate ,,grosii” si ,,jumatati de grosi” (din argint de calitate inferioara combinat cu arama), din 1456 el emite monede asemanatoare, dar mai mici, din argint fin, si cu o valoare mai mare.

Sub domnia lui Bogdan al III-lea si a lui Stefanita Voda, se revine la sistemul anterior, titlul argintului scade din nou, si se emite un numar mare de monede din bronz (asemanatoare cu cele din argint anterioare).

In sec.al XVI-lea, Alexandru Lapusneanu emite in 1558 o moneda noua, ,,dinarul” de argint. Intre 1562-1563, Despot Voda, adapteaza sistemul monetar moldovenesc celui existent in Europa, astfel fiind nevoie de monede cu valoare ridicata (confisca odoarele ferecate in aur si argint daruite Manastirii Slatina de Al.Lapusneanu), si bate in 1562 ,,taleri” si ,,dinari” de argint, iar in 1563, ,,ducati” de aur, ,,taleri”, ,,orti” (1/4 dintr-un ,,taler”) si ,,dinari” de argint.

Stefan Tomsa (urmasul lui Despot Voda) bate in 1563 si 1564 numai ,,dinari” de argint. In 1573, Ion Voda emite o noua moneda ,,acceaua” de bonz (acce – aspru, nume turcesc), aceasta este echivalenta cu ,,asprul” otoman.

La sfarsitul sec. al XVI-lea apar in Moldova noi monede: piese de ,,trei grosi” (batute in scurta domnie a lui Stefan Razvan in 1595) care reproduc monezile poloneze ,,patronici” (piesa de trei) si ,,castande”.

Mai tarziu, voievozii Mihai Radu in Tara Romaneasca (1658) si Eustratie Dabija in Moldova (1662) au emis ,,silingi” de bronz. In 1713, Constantin Brancoveanu emite medalii jubiliare (care sunt puse in circulatie).

Unitatea monetara legala a Romaniei – „Leul”

La 4 mai 1867, este adoptat ,,leul” ca unitate monetara legala a Romaniei.

In Transilvania, apar: ,,marca” de Sibiu, ,,marca” usoara sau locala si ,,marca” de Bistrita, Sebes, Alba sau de Cluj (in documente din 1224).

In anul 1333 apare o moneda locala, ,,dinarul banal de Cluj”, apoi cele de la Sibiu, Oradea, Baia Mare si Lipova.

In timpul lui Sigismund I, apar noi monetarii in Transilvania (la Brasov si Sighisoara) care emit monede regale.

In 1541, Transilvania are emisiuni monetare proprii: ,,ducati” de aur, ,,taleri”, ,,guldeni”, ,,dinari” si ,,oboli” din argint – se emit in atelierele din Baia Mare, Sibiu, Cluj si Rodna. Datorita bogatiilor minelor de aur ale Transilvaniei, sunt emise monede de aur: ,,ducatii” si multiplii lor. In acea perioada, patrund piesele monetare marunte, din strainatate: ,,dinarii” de Kremnitz (sub stapanirea Casei de Habsburg) sau din Polonia.

Monedele emise au circulat in toata tara, realizand relatii stranse intre cele trei tari romane – imagine a unitatii lor economice.