Jocurile de noroc, ca orice alte jocuri, au fost şi au rămas parte integrantă a tuturor culturilor, având o istorie la fel de veche ca a civilizaţiei umane, probabil pentru că, indiferent de epocă, acestea nu numai că reflectă dimensiunea ludică specifică fiinţei umane, dar, în acelaşi timp, reprezintă una dintre cele mai fireşti forme de interacţiune socială şi permit “trecerea de la starea de natură, la starea de cultură, de la spontan, la voit” (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant , “Dicţionarul de simboluri”).

Multora dintre jocurile de noroc li se mai spune şi “jocuri de hazard”, însăşi noţiunea de “şansă” fiind legată de jocul cu zaruri, pentru că, deşi “hazard”, în limba română, este un împrumut din franceză, originea cuvântului se află n limba arabă – “alz-zahr” (zar).

Iar dacă despre “noroc”/ “şansă” oamenii cred, adeseori, că ţine de divinitate, legendele spun că, înaintea oamenilor, cei care au fost tentaţi de jocurile de noroc au fost chiar zeii. Miturile antice greceşti relatează cum zeii din Olimp şi-au împărţit lumea şi puterea printr-un “joc de noroc”. Astfel, Zeus, fiul lui Cronos, a primit cerul, devenind “regele” zeilor olimpieni, fratele său, Hades, a primit lumea subterană, devenind zeul Infernului, iar Poseidon, marea.

Cele mai vechi jocuri de noroc

Cele mai vechi jocuri de noroc
Cele mai vechi jocuri de noroc

Istoria jocurilor de noroc arată că cele mai vechi jocuri de acest fel au fost cele cu zaruri, confecţionate, iniţial, din scoici, pietricele, oase de animale etc. Cele mai vechi zaruri şi table de joc au fost descoperite pe teritoriul actual al Iranului, în situl “Shahr-i Skohta” („Oraşul ars”), iar vechimea acestor zaruri este de aproape 5000 de ani. “Oraşul ars”, spun arheologii, era, in antichitate, una dintre cele mai înfloritoare aşezări, comparabilă cu marile centre urbane din Mesopotamia şi India, vestit ca producător de bunuri de lux, o lume care a favorizat, cu siguranţă, şi plăcerea jocului.

La fel de vechi pare a fi şi jocul numit “chaturanga” (cuvânt care înseamnă “patru persoane”), menţionat în “Rig Veda” (“Cartea înţelepciunii”), unul dintre cele mai importante texte hinduse, din India antică, scris aproximativ între 1700 i.Hr. – 1100 i.Hr.

Jocurile de noroc cu zaruri erau extrem de populare şi în China anului 2 300 i.Hr., şi în Roma antică. Mai ales aristocraţia romană se bucura de acest privilegiu al relaxării. S-au păstrat consemnări, de exemplu, despre faptul că excentricul împărat roman Caligula (cel care l-a numit senator pe Incitatus, calul său favorit) a confiscat, la un moment dat, proprietăţile războinicilor săi, pentru a-şi achita datoriile făcute la jocurile de noroc.

Chiar şi Marele Zid Chinezesc, cel mai lung de pe Terra, ar fi fost construit, în mare măsură, cu banii obţinuţi din monopolul instituit de împărat asupra jocului Keno, “strămoşul” jocului de Bingo de astăzi.

Mai târziu, în timpul dinastiei Tang (secolul al VII-lea), din China, foarte popular a devenit jocul de cărţi (confecţionate iniţial din lemn), acestea fiind aduse în Europa prin secolul al XIV-lea, probabil de “mameluci” – trupe de cavalerie, din Egipt, formate din sclavi eliberaţi şi convertiţi la Islam.

Jocurile de noroc – inventivitate fără limite, provocare continuă

blank

De-a lungul timpului, de la formele rudimentare de jocuri de noroc, până astăzi, când pariurile online, cazinourile online (ruletă, craps/ zaruri, bingo, poker, slot, blackjack, baccarat etc.) au explodat ca popularitate, putând fi jucate şi virtual, cu grafică şi animaţii din ce în ce mai spectaculoase – se pare că inventivitatea, în acest domeniu, nu cunoaşte limite. De altfel, şi la noi, dacă vorbim, de exemplu, despre Unibet, se poate constata o preocupare constantă a celor de la companie pentru inovare, pentru modalităţi care să sporească pasiunea şi interesul jucătorilor.

În zilele noastre, odată cu avansul tehnologic, cu apariţia smartphone-urilor, a tabletelor, jocurile de noroc au devenit una dintre activităţile preferate când este vorba de loisir, dar şi de provocare, pentru a ajunge la “victorie”, pentru a atinge o ţintă.

Potrivit statistiscilor, cei mai împătimiţi sunt australienii, peste 80% dintre adulţi fiind pasionaţi de jocurile online, urmaţi de irlandezi, canadieni, italieni etc. În Finlanda, peste 120 000 de persoane recunosc că îşi încearcă zilnic norocul la diverse jocuri slot online.

Pe lângă tentaţia câştigurilor, exersarea abilitaţilor şi distracţie, în lumea jocurilor de noroc se doboară mereu recorduri, unele înregistrate şi în “Guiness World Records”. De exemplu, cel mai lung turneu de poker neîntrerupt (din germ. “poken”, fr. “poque”, en. “to poke” – toate cu sensul “a da o lovitura”) a avut loc în 2012 – “Ironman Poker Challenge”, de la Delaware Park Casino, din SUA, care a durat 36 de ore, 34 de minute şi 11 secunde.

Câştigătorul (dintre cei 192 de participanţi) a fost cehul Peter Konas, care a încasat un premiu de 27 160 de dolari. Când este vorba, însă, de valoarea câştigului, cel mai mare înregistrat vreodată este al americanului Antonio Esfandari – 18 346 673 de dolari – din cadrul evenimentului caritabil “Big One Drop”, tot din 2012.

Recorduri negative…

Jocurile de noroc, cazinouri
Jocurile de noroc, cazinouri

Există, desigur, şi recorduri negative, cea mai mare pierdere din lume la jocurile de noroc fiind a australianului Harry Kakavas, de 20,5 milioane de dolari, în numai cinci ore, şi în jur de un miliard, în 15 luni.

Jucătorul a intentat proces cazinoului din Melbourne, unde a pierdut colosala sumă, susţinând că a fost “ademenit” cu diverse stimulente, dar fără a avea câştig de cauză, Înalta Curte australiană motivând că: “nu există nicio obligație generală a cazinoului de a-i proteja pe jucători de ei înșiși”.

Este doar un exemplu relevant pentru felul în care dependenţa de jocurile de noroc poate duce la astfel de situaţii dezastruoase, fie că este vorba de vedete, celebrităţi din diverse domenii, fie de oameni obişnuiţi.

Jocurile de noroc în cazinouri celebre

Las Vegas
Las Vegas

Când este vorba de cazinouri (din italienescul “casino”, cu sensul “casă mică”), trebuie ştiut că încă din perioada Renaşterii au apărut astfel de locuri special amenajate pentru jocurile de noroc, spectacole şi diverse alte distracţii.

În secolul al XVIII-lea, la Florenţa, era celebru un “Cazino al nobililor” (Casino dei nobili), iar la Paris, primul cazinou a fost înfiinţat în secolul al XIX-lea. În 1865, s-a deschis Cazinoul din cartierul Monte Carlo, din Monaco, cel care este şi astăzi în top. Iniţiativa deschiderii acestui cazinou i-a aparţinut prinţului Charles III de Monaco, cel care a încredinţat afacerea unui anume Francois Blanc, cunoscut în lumea jocurilor de noroc din vremea aceea.

Citește și:  10 lucruri curioase despre Crăciun

Pentru suma de 1,7 milioane de franci, plus 10% din veniturile nete, la care se adăugau 50 000 de franci anual şi concesiunea cazinoului pe 50 de ani, Francois Blanc a construit Hotelul Paris, pe o colină izolată din Monaco, în 1864, iar în anul următor a deschis şi cazinoul, cu un parc spectaculos in jur, cu palmieri şi fântâni arteziene, o cafenea şi o cale ferată care să faciliteze accesul în acest loc. Succesul a fost fulminant, iar câştigurile atât de mari, încât prinţul Charles III a desfiinţat impozitele în Monaco.

În America, Las Vegas este “oraşul cazonourilor”. După o istorie tumultuoasă (care i-a adus supranumele de “San City” – “Oraşul păcatului”), ceea ce a contribuit la dezvoltarea fără precedent a oraşului a fost, mai întâi, construirea barajului Hoover şi apoi legalizarea jocurilor de noroc. În anii 1970, Las Vegas a devenit o metropolă luxoasă, frecventată de staruri, cu nenumărate hoteluri-cazinou, cele mai cunoscute fiind “Circus-Circus”, care se întinde pe o suprafaţă de 9 300 de metri pătraţi, şi “Excalibur”, care oferă tot felul de jocuri de noroc, alături de restaurante, cluburi, capele pentru ceremonii de nuntă etc.

Macao – Las Vegas-ul asiatic

Macao casino
Macao casino

În anii 2000, Macao, “Las Vegas-ul asiatic” sau “Monte Carlo din Orient”, cum i se mai spune, pare să fi devenit capitala mondială a jocurilor de noroc. Macao, situat în peninsula cu acelaşi nume, din sudul Chinei, peste 400 de ani aflat sub dominaţie portugheză, astăzi este o Regiune Administrativă Specială a Chinei, singurul loc din China unde jocurile de noroc sunt legale. Macao a devenit o destinaţie turistică extrem de căutată, fapt datorat tocmai jocurilor de noroc.

Deşi jocurile de noroc au, aici, o tradiţie de peste un secol şi jumătate, în ultimul deceniu, mai ales de când au pătruns în regiune jocurile de tip occidental, în Macao au apărut nenumărate hoteluri de lux, cazinouri, atmosfera fiind extrem de cosmopolită. În 2005, suma încasată din jocurile de noroc a depăşit-o pe aceea din Las Vegas pentru prima dată (peste cinci miliarde de dolari), iar în 2007, veniturile din jocurile de noroc au crescut la peste 10 miliarde de dolari, adică 55% din produsul intern brut. Pe numai 30 de kilometri pătraţi, se găsesc 41 de mega-cazinouri.

Jocurile de noroc – între distracţie, responsabilitate şi dependenţă

Jocurile de noroc
Jocurile de noroc

Între distracţie, plăcere, provocare şi mirajul îmbogăţirii peste noapte, graniţa este extrem de fragilă. Dacă în cazinourile tradiţionale, de exemplu, nu întâmplător ceasurile şi ferestrele lipsesc, pentru ca jucătorii să piardă noţiunea timpului şi să se concentreze numai asupra jocului, în prezent, accesul simplu la jocurile de noroc online le fac cu atât mai tentante, ceea ce implică şi o responsabilitate crescută.

De altfel, este o realitate consemnată în statistici că circa 1,6 miliarde de oameni, de pe glob, pariază pe tot parcursul anului, că peste 2 miliarde de oameni au jucat, la un moment dat, în viaţa lor, jocuri de noroc. În ultimii ani, cei mai mulţi jucători au preferat pariurile sportive, dar şi diferite alte jocuri de cazinou online, în special, bingo, sloturi, pocker, blackjack etc. Semnificativ este şi faptul că, dacă până în 2011, femeile reprezentau doar 7,2% din totalul jucătorilor, la momentul actual, în Australia, de pildă, acestea reprezintă 45,8%.

Când este vorba de responsabilitate versus dependenţa de jocurile de noroc, psihologii spun că jucătorii care deţin “controlul” asupra deciziilor lor, fără a se expune unor riscuri, sunt cei care ştiu să folosească strategii şi tehnici, nu se lasa controlaţi de emoţii, se pot opri oricând doresc şi au un buget bine stabilit alocat acestei activităţi, care să nu-i destabilizeze financiar. Cei dependenţi de gambling sau care joacă mai mult decât ar trebui vor proceda exact invers, intră în panică atunci când pierd, nu se pot opri, acţionează haotic.

În studii recente, principalele criterii de diagnosticare a unui jucător patologic sunt: preocuparea permanentă pentru joc, nevoia de a risca sume de bani din ce în ce mai mari, de a juca pentru a uita de nemulţumirile cotidiene, iritabilitate în absenţa jocului, tendinţa de a nu spune adevărul celor apropiaţi etc.

“Viaţa este un cazinou”…

Jocurile de noroc, provocare continua
Jocurile de noroc, provocare continua

Este greşită şi convingerea că riscurile de a deveni dependenţi sunt mai crescute în cazul jucătorilor online. În realitate, o astfel de dependenţă se creează în orice condiţii, iar în cazul pariurilor online, de exemplu, există posibilitatea setării unor limite, care nu pot fi modificate decât după un interval de timp.

De fapt, avertizează specialiştii, dependenţa de jocuri de noroc, ca şi în cazul altor dependenţe, poate să apară numai din cauza persoanelor respective şi a unor probleme cu care acestea se confruntă în viaţa lor reală.

Aşadar, jocurile de noroc, ca orice alte jocuri, ar trebui să rămână în zona loisir-ului, a destinderii, să nu le fie alterată raţiunea pentru care tot oamenii le-au inventat – aceea de relaxare proactivă, de eliminare a stresului, de exprimare a naturii noastre ludice, de dezvoltare a unor abilităţi susţinute de imaginaţie, cooperare, inteligenţă, concentrare etc.

Un scriitor francez din secolul al XIX-lea, Tristan Bernard, vestit pentru vorbele sale de duh, spunea, nu fără o anume ironie, că: “Nimic nu emancipează un om la fel de mult ca jocurile de noroc. De îndată ce ne-am jucat puțin, ne simțim mai puțin sclavii banilor!”. Iar pentru Jean-Michel Guenassia, prozator contemporan, după cum mărturiseşte în cel mai cunoscut roman al său, intitulat “Clubul optimiştilor incorigibili”, “Viața este un cazinou. Pe de o parte, sunt cei care cred că norocul există și care vor pierde și cei care nu cred în el și câștigă de fiecare dată”.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.