Covasna este un judeţ din regiunea transilvăneană, fiind situat în centrul ţării, chiar în partea internă a Carpaţilor de Curbură. Majoritatea locuitorilor de aici sunt, cu siguranţă, maghiari, în proporţie de 74%. Vecinii Covasnei sunt: în partea de est, judeţul Bacău şi Vrancea, în partea de sud-est, vecin este judeţul Buzău, în partea de sud-vest este Braşov, în partea de nord, este oraşul Harghita.

În partea de sud-est a regiunii transilvănene, teritoriul acestui oraş este legat prin pasurile Oituz şi Buzău de spaţiul extracarpatic, dar şi prin mai multe trecători ce fac parte din Carpaţii Răsăriteni. Suprafaţa totală a Covasnei este de aproximativ 3.705 kilometri pătraţi.

Aspecte generale – forme de relief

Întregul judeţ este un complex de forme de relief şi, mai ales în părţile ce limitează Covasna, diferenţele de altitudine şi de masivitate sunt foarte variate, acestea fiind rezultatele mişcărilor tectonice, care disting două zone foarte bine conturate, acestea fiind zona depresionară şi zona muntoasă.

Munţii reprezintă forma de relief predominantă a judeţului şi vârfuri teşite, fiind acoperiţi în mare parte de păduri. Spre exemplu, avem munţii Baraolt, aceştia fiind situaţi pe partea vestică a judeţului, chiar pe direcţia de nord spre vest.

Vârfurile baraolților au între 700 şi 900 de metri altitudine, printre care amintim vârful Bodoș care ajunge până la 820 de metri, Culmea Ascuţită care ajunge până la 934 de metri, Dealu Mare care ajunge până la mai bine de 700 de metri şi Vârful Foarfecii care ajunge până la peste 850 de metri.

Un alt lanţ muntos ar fi chiar munţii Harghitei, care se află la nordul munţilor Baraolt, aceştia fiind de înălţimi mai mari, de la peste 900 de metri, până la chiar 110 de metri. Sunt însă şi vârfuri ce dapășesc aceste limite, dintre care merită menţionate Vârful Pilisca Mare ce atinge până la 1.373 de metri şi vârful Tărăboiu ce ajunge până la peste 1.300 de metri altitudine.

Munţii Bodoc, de asemenea, merită menţionaţi, aceştia se întind între Tuşnad şi Anghelus, având o lungime de aproximativ 30 de kilometri, iar înălţimile lor variază între 800 şi 1.100 de metri, unele fiind chiar mai mari, ajung până la 1.241, cum este Vârful Cărpiniş sau până la 1.225, cum este vârful Sarheghi, iar altele ar mai fi vârful Boboc, Vârful Sorocul Lung sau Vârful Pădurii.

Munţii Nemira sunt situaţi în partea de nord-vest a judeţului şi vârfurile lor au de la 800 de metri altitudine până la 1.200 de metri, deşi în partea de vest se află şi vârful Nemira Ţiganca care are peste 1.600 de metri şi vârful Sandrul Mare ce are 1.640 de metri. Alţi munţi ce fac parte din relieful Covasnei sunt: Munţii Vrancei, Munţii Bretcului, Munţii Buzăului, munţii Întorsurii sau Munţii Clăbucetele Întorsurii cum mai sunt numiţi şi Bazinetul Comandău.

Printre regiunile depresionare, se află: Depresiunea Baraolt, Depresiunea Sfântu Gheorghe, Depresiunea Târgu Secuiesc şi apele ce străbat Covasna sunt: râul Olt, acesta este considerat principala arteră hidrografică, se afla pe o lungime de 150 de kilometri în judeţ, fiind cel ce colectează majoritatea cursurilor din zonă, râul Negru, este cel mai de valoare afluent al râului Olt, el străbate partea de est a judeţului, dinspre nord spre sud, izvorăşte din versantul Munţilor Sandru Mare şi râul Buzău, iar el este destul de important având în vedere că are afluenţii Basca Mică şi Basca Mare.

Covasna mai este totodată cunoscută drept un ţinut bogat în izvoare cu ape minerale, dintre care merită menţionate mai ales izvoarele de la Bodoc, de la Arcuş, de la Băile Sugaş, dar şi cele de la Malnaş Băi, de la Micfalău şi de la Balvanyos. Acestea toate sunt bogate în ape bicarbonate, potasice, carbogazoase, magnezice, cloruro – sodice, calcice şi multe altele.

Atmosferă şi turism

Clima judeţului Covasna este moderată, are verile călduroase şi iernile sunt geroase. În anul 1952, a fost înregistrată temperatura maximă absolută care a depăşit 39 de grade, iar la Întorsura Buzăului au fost înregistrate -35.2 grade celsius în anul 1947.

Flora Covasnei este, în mare parte, alcătuită din molizi, fagi, goruni, stejari, arini, salcie, muri, alun şi alte specii de flori şi ierburi, precum coada şoricelului, cinci degete, brebenei, brânduşe, pelin, rogoz, papură, lintiţa, săgeata apei. Fauna oraşului este variată, alcătuită din păsări şi diverse specii de mamifere, reptile şi diverşi amfibieni.

Printre obiectivele turistice ale Covasnei, amintim: Rezervaţia naturală numită Mestecănişul de la Reci, Lacul Moacşa, Vârghiş, Cheile Vârghișului, Peştera Gaura Tătarilor, Peştera Puturosul de la Balvanyos, Planul Înclinat de la Comanda Covasna, Balta Dracului situată în staţiunea Covasna, Pasul Vadaș ce se găseşte în Munţii Baraolt, Cetatea Zânelor, Aița Mare, Biserica fortificată ce se găseşte în Zăbala, construcţie a secolului al XIV-lea, Bicerica Ortodoxă din Araci, construcţie a secolului al XIV-lea.

Biserica reformată din Biborţeni, construcţie a secolului al XVI-lea, Mănăstirea Mărcuş, Cetatea Păgânilor, Mănăstirea numită Schimbarea la Față găsită la Sita Buzăului, Cetatea ţărănească din Ilieni, construcţie a secolului al XV-lea, Balvanyos, construcţie din secolul al X-lea, Cetatea ţărănească de la Cernat, construcţie ce datează din secolul al XII-lea, Cetatea ţărănească de la Aița Mare, construcţie a secolului al XVI-lea.

Județul se bucură de un peisaj natural impresionant, cu munți acoperiți de păduri dense, pajiști și râuri cristaline. Activitățile în aer liber, precum drumețiile, ciclismul montan și observarea faunei, sunt extrem de populare și atrag anual mii de turisti.

Economia județului este diversificată, cu un accent puternic pe turism, datorită potențialului natural și cultural. Covasna este, de asemenea, renumită pentru resursele sale minerale și apele termale, care sunt folosite atât în scopuri terapeutice cât și pentru relaxare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.