Munţii Gilău sunt străbătuţi de ape, ponoare, izbucuri, chei şi cascade, lacuri ascunse în lumea de mister a peşterilor. Omul a barat râurile care aduceau buştenii la vale din pădurile seculare, obţinând apă şi lumină pentru oameni şi fabrici. Astfel, au luat fiinţă lacurile care dau frumuseţe peisajului montan al celor două râuri Someșul Cald şi Someșul Rece.
Lacul Gilău – situat lângă Munţii Gilău, la poalele acestora, este cel mai jos lac artificial, adunând în el apele celor două râuri Someșul Cald şi Someșul Rece. Acest lac s-a format în anul 1972, în spatele unui baraj înalt de 13 m.
Este situat la altitudinea de 410 m, are o suprafaţă de 70 ha, adâncimea maximă de 9 m. Acest lac asigură cu apă municipiul Cluj-Napoca. În aval de baraj, s-a construit, în anul 1979, o hidrocentrală. Pe malul stâng al lacului, se află un modern motel care oferă cazare şi masă turiştilor. Tot în aval de baraj, se află o păstrăvărie.
Lacul Tarniţa – a fost creat în anul 1973, printr-un baraj înalt de 97 m, aflat la altitudinea de 520 m. Acest lac s-a format stăvilind apele Someșului Cald. Lacul are o suprafaţă de 215 ha, este lung de 8 km. La 1 km mai sus de coada lacului, se află galeria care aduce în lac apele captate din Someșul Rece. La vărsarea pârâului Leşu în Somesul Cald, intră în râu apele de la hidrocentrala Mărişel. În anul 1980, între Lacul Gilău şi Lacul Tarniţa, a luat fiinţă un alt lac, Lacul Someșul Cald II.
Lacul Fântânele (denumit şi Beliş) – s-a format în anul 1976 după ridicarea barajului cu o înălţime de 92 m. Are o suprafaţă de cca. 980 ha, se află 990 m altitudine, are o lungime de cca. 6 km, s-a format pe Someșul Cald. Printr-un tunel subteran, în lac, sunt aduse apele de la Lacul Izvorul Alb de pe Răcătău, de asemenea şi apele din Lacul Fântânele tot printr-un tunel pe sub munte, lung de aproape 9 km.
Lacul Răcău (sau Lacul de la Izvorul Alb) – adună apele Someșului Rece şi are rolul să îmbogăţească apele Lacului de la Beliş. Acest lac se află la o altitudine de 1010 m, are o suprafaţă de 1 ha şi este adânc de 6 m. De aici, printr-o galerie lungă, sunt trimise apele în Lacul Fântânele.
Lacul Someșul Rece (sau Lacul de la Izvorul Băii) – are suprafaţa de 7 ha, adâncimea maximă 43 m, se află pe Someșul Rece, la 8 km amonte de confluenţa Răcătăului, la altitudinea de 1035 m.
Lacul Negruţa – este cel mai mic lac din salba de lacuri din Munţii Gilău, rezultate din barajele executate pe văile din bazinul Someșului Cald. El se află pe mijlocul pârâului Negruţa, la altitudinea de 1055 m. Are o suprafaţă de 0,50 ha şi adâncimea maximă de 2 m. Împreună cu apele Dumitresei, apele din el trec printr-un tunel lung de 4 km în Lacul de la Izvorul Băii.
Lacul Iara (sau Bondureasa) – după locul amplasării, s-a format în spatele unui baraj înalt de 9 m, situat la o altitudine de 1056 m. Este lung de cca. 150 m, are suprafaţa de 1 ha şi adâncimea maximă de 8 m.
Locurile de un pictoresc sălbatic, culorile florilor oglindite în apa lacului, apele care ies din încheieturile stâncilor, toate dau măreţie şi farmec acestor locuri din Munţii Gilău.
Lacul Şoimul – situat pe valea cu acelaşi nume, la 3 km de confluenţa cu Valea Ierii, mai sus de pârâul Lindu. Lacul se află la 1042 m altitudine, în spatele barajului de beton înalt de 7 m, din Someșul Rece. Tunele executate pe sub munte ajută scurgerea apelor din lacurile de baraj Negruţa, Izvorul Băii, Răcătău, din unul în altul, de la est la vest şi, în final, ajung în Lacul Fântânele.
Lacul Blăjoaia – este situat în punctul cu acelaşi nume spre obârşia Someșului Rece, la altitudinea de 1200 m. Are o suprafaţă de 1 ha şi adâncimea maximă de 6 m.
Bazinul Someșului Mic este brăzdat de drumuri numeroase care au făcut posibilă dezvoltarea turismului pe văile însorite cu multe peşteri, izbucuri şi chei, pe culmile cu sate şi păduri. Drumurile forestiere din Munţii Gilău străbat aceste meleaguri. De exemplu, de la Răcătău, un drum urcă prin Cheile Dumitresei de-a lungul Someșului Rece, până la izvoarele Steaua, apoi coboară pe Valea Bistrei în Arieş, lângă Câmpeni.
Din comuna Beliş, drumul Huedin-Albac trece peste barajul Fântânele, ocoleşte lacul şi coboară jos, la pârâul Olteanu. Din Poiana Horea, un drum duce la pârâul Roşu (Beliş), trece în bazinul Someșului Cald pe Valea Călinesei şi ajunge la şoseaua Huiedin-Calata-Răchitele. Un alt drum forestier duce la Padiş, unde sunt cunoscutele fenomene carstice, iar de aici, mai departe, la Cheile Someșului Cald.
Majoritatea punctelor de interes turistic din bazin: Peștera Onceasa, Peștera Alunului, Peştera Moloh, Tunelul Mic, Cetăţile Rădesei, precum şi cele din Podişul Padișului sunt situate faţă de şosea la o distanţă mică, de cel mult 1 ora de mers.
Someșul Cald şi Someșul Rece, cu frumuseţile naturale şi lacurile artificiale dau o notă de inedit peisajului din Munţii Gilău. Au fost şi rămân văi cu un farmec deosebit.
Lacurile oferă numeroase oportunități pentru activități în aer liber, inclusiv drumeții, pescuit, și canoe. Traseele de drumeție din zonă oferă vederi panoramice asupra peisajelor acvatice și montane.
Pe lângă rolul lor în industria locală, lacurile contribuie și la conservarea ecosistemelor și sunt parte din patrimoniul cultural al regiunii, reflectând istoria și tradițiile locale.
