Cea mai mare specie dintre toate ralidele (care apartin familiei Ralidae) este lisita – o pasare oarecum agresiva care se aseamana in mare parte cu o rata, dar are un semn distinctiv pe frunte, o pata alba. Arealul sau este foarte vast, acopera Europa, Africa de Nord si Vest, Asia, Tasmania, Noua Zeeelanda, Australia si Noua Guinee. Prefera regiunile cu arbusti din apropierea baltilor si lacurilor cu apa dulce, de mica adancime, cu intinderi deschise inconjurate de desisuri de plante acvatice – trestie si stuf.
Lisita are penajul negru mai ales in zona capului si gri-cenusiu in rest, pata alba de pe frunte constrasteaza puternic cu intregul colorit. Are lungimea corpului de 36-39 cm si greutatea de 0,3-1,2 kg. Penajul este similar la ambele sexe, nu exista un dimorfism sexual intre mascul si femela.
Are ciocul mic, robust, de culoare albicioasa, picioarele acoperite de piele solzoasa, degetele lungi, labele palmate si robuste cu ajutorul carora inoata si face scufundari in apa. Cand este in pericol se scufunda rapid, sau se ascunde cu iuteala in tufisurile de stuf, fiind o pasare timida si foarte prudenta. Uneori are obiceiul sa bata apa cu picioarele, lovind inamicul cu stropii de apa si sa zboare rapid pentru a nu fi prinsa de acesta.
Masculii sunt cei care ajung primii in locurile pentru imperechere. Deseori isi ocupa un mic teritoriu si se lupta intre ei pentru apararea lui. Isi umfla penele, se imping unul pe altul in apa pana reusesc sa-si alunge orice rival de pe teritoriul delimitat. Mascul atrage femela inotand la suprafata apei, tinandu-si gatul alungit in sus si penele infoiate.
In perioada clocitului femela si masculul isi construiesc impreuna un cuib in hatisurile de stuf, pe tulpinile indoite sau moarte, in mare parte cuibul pluteste pe apa. Cuibul este destul de mare, construit dezordonat din tulpini de plante acvatice si lujere de trestie puse in straturi, captusit cu rogoz, plante ude, stuf si alte vegetale din jur. De obicei cuibul are inaltimea de 11-20 cm si diametrul de 26-38 cm, iar dupa ce se usuca pare o constructie extrem de durabila, astfel realizata incat sa nu fie tarata de curent.
Mascul are obiceiul sa construiasca si un al doilea cuib in care sa-si petreaca orele de odihna. In primul cuib femela depune 4-12 oua care sunt clocite timp de 22-30 de zile de ambii parinti, schimbandu-se intre ei. Femela si masculul isi protejeaza puii si ouale, ii ascund cat mai bine in stuf pentru a nu fi observati de pasarile de prada si mai ales de corbi. Puii cresc repede, cand ajung sa aiba jumatate din greutatea adultilor incep sa zboare.
Lisita este o pasare migratoare, care vine in baltile intinse din tara noastra inca din luna februarie, cand se poate intampla ca apele sa fie inca inghetate si pleaca spre tarile calde, in stoluri masive in lunile octombrie si noiembrie. Aceasta pasare este o mare consumatoare de hrana de origine animala, mananca insecte si larve de insecte, moluste, crustacee, pesti mici, dar si plante acvatice, seminte.
Lisita este vanata mai ales toamna deoarece ea acumuleaza grasime pana in luna septembrie si carnea sa are un gust mult mai placut. Are talentul de a inota si zbura bine, insa de a face scufundari destul de rele. Poate inota pe distante lungi de cca. 40 m,insa in momentul cand zboara pare sa nu aiba tragere de inima, parcurge distante destul de scurte. De asemenea, inainteaza destul de greu inotand cu picioarele in apa impotriva vantului si se misca penibil pe teren. Cand face scufundari isi reduce flotabilitatea expulzandu-si aerul din penaj.
Lisita face parte din ordinul Gruiformes, familia Rallidae si nu este o specie in pericol de disparitie. Are denumirea stiintifica de Fulica atra.
Video – Lisita, Fulica atra:
%20este%20lisita%20%E2%80%93%20o%20pasare%20oarecum%20agresiva%20care%20se%20aseamana%20in%20mare%20parte%20cu%20o%20rata,%20dar%20are%20un%20semn%20distinctiv%20pe%20frunte,%20o%20pata%20alba.){kind=link}