Asa cum am putut observa si in cadrul articolului care prezenta lista cu craterele din zona de Nord a Lunii, acestea sunt foarte numeroase, insa de pilda zona de sud a Lunii nu este atat de bogata in cratere mari sau importante, ea are si cateva mari, iar partea de est deasemenea.
In continuare va prezentam craterele lunii din regiunea sudica: Bosching, Biela, Apianus, Boguslawsky, Asclepi, Baco, Aliacensis, Barocius, Blanchinus, Ball, Brown, Boussingault, Casatus, Clairaut, Cysatus, Clavius, Buch, Cuvier, Demonax, Cichus, Curtius, Deluc, Deslandres, Gruemberger, Fabricius, Faraday, Fernelius, Frisius, Heraclitus, Gauricus, Heinsius, Helmholtz, Klaproth, Gemma, Janssen, Hagecius, Hell, Hommel, Kinau, Jacobi, Kaiser, Lexell, Licetus, Lilius, Manzinus.
Alte cratere din zona de Sud sunt si: Longomontanusm, Maginus, Nearch, Maurolycus, Metius, Picret, Miller, Montanari, Pitatus, Moretus, Mutus, Poisson, Pentland, Neander, Playfair, Nonius, Neumayer, Orontius, Pitiscus, Pontecoulant, Proctor, Pontanus, Sasserides, Rabbi Levi, Sempilius, Rheita, Riccius, Rosenberger, Tycho, Saussure, Schiller, Tannerus, Short, Scott, Scheiner, Schomberger, Steinheil, Wurzelbauer, Watt, Stofler, Vlaq, Weiss, Zach, Wilhelm, Werner. O misiune importanta pentru descoperirea craterolor de Sud ale Lunii a fost cea numita Ranger 9, nava lansata de catre USA, lasata sa esueze in mod intentionat pe un crater al Lunii, numit Alphonsos. Misiunea a avut ca si rezultat o transmisie uimitoare de mai bine de 5800 de imagini cu o rezolutie incredibila, de aproape 1.5 metri.
In zona de sud mentionam si o serie de misiuni importante, care chiar daca nu au avut o finalitate corespunzatoare, au avut totusi un aport impresionant. de pilda avem misiunea LCROSS care a fost a fost prabusita, avand ca unic scop cautarea apei, fie ea si inghetata, misiunea fiind realizata cu succes, incepand in data de 9 octombrie 2009. O alta misiune care „a esuat” intentionat a fost si cea inceputa de India, numita Moon Impact Probe, aceasta avand ca si rezultate vizualizarea unei serii de caracteristici ale partii de sud a Lunii. Moon Impact Probe a avut ca si greutate 35 de kilograme si avand in dotare un radar de altitudine, o camera foto-video si un spectometru a adus cu sine foarte multe informatii.
De pilda s-a observat ca pata inchisa pe care o putem vedea de pe pamant este de fapt o mare, numita Mare Crisium iar cele mai mari cratere si cele mai importante sunt: Langrenus, Petavius si Posidonius.
Pe de alta parte in zona de est a Lunii se va observa o lista mai mica. Aici mentionam urmatoarele cratere mai importante: Adams, Balmer, Auzout, Apollonius, Al Bakri, Beaumont, Behaim, Ansgarius, Asada, Argo, Atwood, Beketov, Barkla, Benachiewicz, Battuta, Berosus, Bernoulli, Bellot, Bessel, Cajal, Bohnenberger, Berzelius, Buckhardt, Bilharz, Borda, Capella, Cauchy, Carmichael, Carrel, Catharina, Chacornac, Censorinus, , Maclear, Maclaurin, Macrobius, Mercurius, Maskelyne, Manners, Magelhaens, Maraldi, Manilius, Marinus, McClure, Metius, Menelaus, Messier, Monge, Naonobu, Messala, Monnier, Nansen, Newcomb, Morgan, Nobili, Plinius, Palitzsch, Ross, Peirce, Picard, Plinius, Petavius, Ritter, Piccolomini, Reichenbach, Proclus, Rheita, Rothmann, Taruntius, Romer, Schmidt, Sabine, Sinas, Santbech, Secchi, Stella, Schumacher, Sulpicius Gallus, Snellius, Stevinus, Tacitus, Swift, Theophilus, Tacquet, Teophrastus, Tisserand, Vendelinus, Torricelli, Tralles, Vitruvius, Weinek, Wrottesley, Webb, Whewell si Zagut.
Cele mai importante misiuni care au avut loc in zona de est a Lunii au fost cele din programul Apollo in primul rand. Totusi trebuie sa facem o mare diferenta intre programele Apollo, avand in vedere ca prin Apollo 16 s-a ajuns prima data cu oameni la bord, in anul 1972, iar Apollo 17 a fost aselenizarea cea mai apropiata de timpurile noastre, cu reusite destul de mari. Insa tot in aceasta zona a Lunii avem si alte misiuni demarate de Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, deci de rusi, in anul 1973, misiunea numita Luna 21, care a trimis pe Pamant imagini impresionante panoramice. Si misiunea Ranger 8 a avut realizari frumoase cat si foarte multe transmisii in imagini incredibile pe Terra. Ultimele doua insa au fost prabusite intentionat pentru a se analiza norii de praf lasati in urma impactului, iar misiunea Surveyor 5 a fost cea care a aterizat in ordine, facand peste 100 de ore de analiza a Lunii, studiind in mare parte compozitia de la suprafata.
