Incepand cu anul 1990, romanii sarbatoresc ziua lor nationala, pe data de 1 Decembrie, prin Legea numarul 10, promulgata de Ion Iliescu, 1 Decembrie reprezentand data la care s-au desfasurat lucrarile Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia. Cu toate ca ne aflam la aproape un veac de la infaptuirea unirii, este una din cele mai frumoase zile victorioase ale romanilor, care inca se sarbatoreste si care emotioneaza romanii de pretutindeni, pentru ca are loc una dintre cele mai mari izbanzi ale neamului romanesc, intregirea statului roman, dupa un sir lung de incercari la care Romania a fost supusa.

Momentul desfasurarii unirii a fost favorizat si de sfarsitul Primului Razboi Mondial, fiind o perioada in care tarile din Europa isi cereau independenta. Astfel, inainte de inceperea lucrarilor marii adunari nationale, intre 26-27 martie, 1918, are loc un congres al nationalitatilor din monarhia austro-ungara, prin care se cere libertatea fiecarui popor de a forma un stat independent. Mai tarziu in acelasi an, pe 2 septembrie, are loc congresul de la New York, prin care popoare membre ale Austro-Ungariei, printre care romani, cehi, croati si ucrainieni, doresc eliberarea de sub stapanirea austro-ungara.

Inainte de desfasurarea lucrarilor Marii Adunari Nationale, pe 9 aprilie conform calendarului Gregorian si pe 28 martie, conform calendarului iulian neindreptat, se infaptuieste unirea Basarabiei cu Romania, semnata de catre Sfatul Tarii din Chisinau. In anul 1812 Basarabia, parte a Moldovei, a fost alaturata Rusiei, iar dupa Unirea din 1918, a facut parte din Romania pana in anul 1940, pe 28 iunie, cand a fost anexata Rusiei, conform pactului Ribbentrop-Molotov.

Astfel, cu Basarabia incepe formarea statului roman independent si pregatirea pentru lucrarile Marii Adunari Nationale. Dupa ce, la 19 octombrie 1918, Ucraina isi declara independenta, romanii dornici sa isi vada visul intregirii Romaniei implinit incep sa se ingrijoreze, deoarece din Ucraina independenta trebuia sa faca parte nord vestul Bucovinei, cu orasele Cernauti, Siret si Storojinet, motiv pentru care, este publicat in ziarul “Glasul Bucovinei” , la 22 octombrie, articolul “Ce vrem?”, din care citez: “Vrem sa ramanem romani pe pamantul nostru stramosesc si sa ne ocarmuim singuri, precum o cer interesele noastre romanesti si nu vrem sa ne cersim de la nimeni drepturile ce ni se cuvin”. Aceste cuvinte cladesc cel mai bine o imagine a drepturilor romanilor asupra teritoriilor noastre, cat si asupra demnitatii unui popor mandru, care s-a luptat pentru independenta sa.

Lucrarile Marii Adunari Nationale au fost precedate de infiintarea, la 3 noiembrie, a Consiliului National Roman Central, care apara drepturile Transilvaniei, la fel cum in Bucovina, pe 27 octombrie se formeaza Consiliul Naţional Român, care proclama, o zi mai tarziu, dorinta de unire a Bucovinei cu Romania. In urma negocierilor desfasurate la Arad, intre 13-15 noiembrie, intre guvernul ungar si Consiliul Național Român Central din Transilvania, nu se ajunge la niciun acord, motiv pentru care romanii renunta la negocieri si se hotarasc sa desfasoare alegeri, pentru a decide soarta unificarii romanilor.

Marea Unire din 1918, Foto: bibliotecadej.wordpress.com
Marea Unire din 1918, Foto: bibliotecadej.wordpress.com

Astfel se face ca pe data de 1 Decembrie se stabileste desfasurarea lucrarilor pentru Marea Adunare Nationala a Unirii. Data de 1 Decembrie este data din Alba Iulia, care respecta calendarul gregorian, acceptat de imperiul austro-ungar, pe care romanii il adopta mai tarziu, pe 24 decembrie 1924. Incepand cu 15 noiembrie, s-au luat toate masurile necesare orgazinarii marelui eveniment istoric, prin care s-a avut in vedere asigurarea sigurantei participantilor, cat si a circulatiei sau a meselor organizate.

Alegerea orasului Alba Iulia pentru desfasurarea lucrarilor Marii Adunari Nationale a Unirii nu este intamplatoare, in anul 1599, pe 1 noiembrie avand loc unirea intemeiata de Mihai Viteazul, intre Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, iar de-a lungul timpului, in acest oras au avut loc evenimente istorice semnificative pentru neamul romanesc. Cei 1228 de delegati, care au participat la evenimentul atat de mult asteptat, au reprezentat toate regiunile tarii, aflandu-se printre ei importante figuri politice, cat si persoane care reprezentau episcopiile, anumite institutii de invatamant, sau organizatii militare. Bineinteles, acestia nu sunt singurii participanti, participand un numar foarte mare de romani, veniti din toate colturile tarilor romane, pentru a fi prezenti la momentul care urma sa le concretizeze toate sperantele, de a trai intr-o Romanie unificata.

Astfel, pentru a participa la lucrarile Marii Adunari Nationale, oamenii, manati de dragostea fata de pamantul romanesc, ajung in Alba Iulia atat cu trenul, cat si pe cai, pe jos sau cu carutele, avand cu ei tricolorul. Oamenii de seama ai culturii romane au cuvantat despre importanta evenimentului pe care romanii participanti il traiau, la 1 Decembrie 1918. Locul in care au fost gazduiti delegatii si au fost pregatite aranjamentele necesare desfasurarii Unirii este Hotelul „Hungaria”, care, dupa Unire, a devenit Hotelul “Dacia”, apoi “Apulum”, sfarsind prin a fi demolat de catre comunisti. Prin aceasta Unire, Transilvania, Banatul, Maramures, Crisana si Bucovina, care faceau parte din Tara Romaneasca, se unesc cu Romania.

Citește și:  Invatarea limbilor straine de unul singur

Modul in care au fost alesi cei 1228 de participanti ai lucrarilor Marii Adunari Nationale a Unirii a fost prin vot universal, avand libertatea de a vota atat femeile, cat si barbatii. Votarea s-a desfasurat pe o perioada de 10 zile, iar presedintii alesi au fost episcopii Demetriu Radu si Ioan I. Pap, alaturi de Gheorghe Pop de Basesti, aflat in fruntea Partidului Nationalist Roman din Transilvania. Marea Adunare s-a tinut in Casa Armatei, devenita Sala a Unirii din Alba Iulia astazi. Rezolutia votata de delegati desemneaza unirea romanilor si a teritoriilor pe care acestia le locuiesc cu Romania, iar multimea de romani care a fost prezenta in acea zi memorabila in Alba Iulia a putut asculta continutul Rezolutiei, deoarece aceasta a fost citita in fata lor de catre episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea, impresionant fiind si discursul sustinut de Vasile Goldis, un important om politic si pedagog al acelor vremuri.

Romani celebrand ziua de 1 decembrie, Foto: 1decembrie1918.wordpress.com
Romani celebrand ziua de 1 decembrie, Foto: 1decembrie1918.wordpress.com

In urma lucrarilor Marii Adunari Nationale, prin Rezolutia Unirii, au proclamat in mod deosebit, “dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul cuprins intre raurile Mures, Tisa si Dunare”. Pentru noul Stat Roman care se forma, erau fundamentale libertatea pentru toate popoarele care locuiau impreuna pe pamant romanesc, libertatea religiilor, a presei, cat si existenta unui regim democratic, in care votul sa fie “direct, egal, secret, pe comune, in mod proportional, pentru ambele sexe, in varsta de 21 de ani la reprezentarea in comune, judete ori parlament.”

O alta realizare a lucrarilor Marii Adunari Nationale o reprezinta reforma agrara, prin care se desfiinteaza fideicomisiile (o modalitate prin care cel care lasa un testament, roaga o pesoana in care are incredere ca la moartea sa, sa i se dea unui tert anumite bunuri din averea pe care acesta o detine) si se reduc proprietatile foarte mari, pentru ca taranii sa poate detine o bucata de pamant pe care sa o munceasca. Astfel, prin improprietarirea taranilor a fost posibila o egalare sociala, dar si o imbunatatire a vietii taranilor, pentru care pamantul era foarte important. Cei care munceau in domeniul industrial au fost si acestia favorizati, prin asigurarea de drepturi egale cu muncitorii din acelasi domeniu din tari mult mai avansate.

In cel de-al XIX-lea si ultimul articol al Rezolutiei Unirii, realizata in urma lucrarilor Marii Adunari Nationale, a fost intemeiat Marele Sfat National Roman, care avea rolul de a reprezenta Romania in fata altor state si “sa ia toate dispozitiile pe care le afla necesare in interesul natiunii”. Odata cu formarea Consiliului Dirigent, unele din atributiile Marelui Sfat National au fost atribuite acestuia. In articolele VI, VII si VIII ale Rezolutiei Unirii este prezentat un salut romanilor din Bucovina, care au scapat “din jugul Monarhiei austro-ungare”, dar si polonezilor, cehoslovacilor, austro-germanilor sau rutenilor, care sunt, de asemenea, eliberati de Monarhia austro-ungara. Totodata, este exprimata recunostinta “Puterilor Aliate”, care au facut posibila castigarea autonomiei, mentionand si respectul pe care Adunarea National l-a purtat fata de eroii romani, care si-au pierdut viata in Primul Razboi Mondial.

Din anul 1990 incoace, ziua de 1 Decembrie este un prilej de mare sarbatoare pentru romani, simbolizand victoria luptelor poporului roman pentru unificare si independenta, iar lucrarile Marii Adunari Nationale a celor 1228 de delegati, care au reprezentat romanii din Banat, Transilvania si Tara Ungureasca, a facut posibil ca idealul romanilor de pretutindeni sa se indeplineasca, acela al unirii cu tara mama, daruind romanilor un mare prilej de bucurie in fiecare an pe 1 Decembrie, si ramanand un important simbol al demnitatii si independentei neamului romanesc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.