Porcul de tufis (Potamochoerus porcus) este cel mai frumos reprezentant al subordinului Suiformes. Este cunoscut si sub denumirea de ,,porcul rosu de rau” sau ,,porcul-pensulat” si traieste in regiunile cu paduri tropicale, savane intinse cu arbusti mari si paduri montane, din vestul pana in centrul Africii.
Se remarca prin culoarea sa roscata sau galbui cu nuante maronii-roscate. De asemenea, alte particularitati ale acestei specii sunt: urechile mari, lungi si ascutite, terminate cu smocuri proeminente, dunga alba si ingusta ce se intinde de-a lungul sirei spinarii si dungile mici si albe faciale.
Are botul lung, alb, largit in fata printr-un disc al ratului, in care se afla narile. Ochii sunt mari cu irisul de culoare inchisa, iar maxilarele sunt prevazute cu incisivi ascutiti, masele cu coroane late si canini in trei muchii, ascutiti, strambi si putin curbati. Coada este golasa cu exceptia ciufului de la varf, iar cele patru membre – doua anterioare si doua posterioare – sunt robuste, zvelte si relativ scurte, terminate cu degete perechi, din care cele mijlocii sunt vizibil mai mari decat cele externe.
Porcul de tufis ajunge la maturitate sa aiba lungimea corpului de 1-1,5 m, greutatea de 46-130 kg si lungimea cozii de 30-43 cm. La fel ca si alte specii de porci este un animal nocturn si omnivor, se hraneste cu iarba, radacini, fructe, tuberculi, hoituri, moluste si mici vertebrate.
Se aseamana cu un mistret, insa este mai mic decat mistretii care traiesc in Europa Centrala. Are parul tepos pe tot corpul, foarte culcat, in unele zone mai des in altele mai rar, in varful cozii formeaza un fel de smoc, iar la urechi pare sa aiba cate o pensula lunga.
Este un animal sociabil, de regula cate un mascul mai robust conduce un grup nu foarte mare, alcatuit din 6-20 de exemplare (masculi, femele si puii lor), care dupa apusul soarelui merg impreuna in cautare de hrana.
Masculii sunt foarte agresivi cu intrusii dar si cu pradatorii carnivori –leoparzii, pisicile salbatice si hienele. Isi marcheaza teritoriul cu excremenete sau prin semne facute cu ajutorul coltilor pe scoarta copacilor. Femelele nasc de obicei un numar de 3-6 pui, pe care ii alapteaza timp de cateva saptamani. In caz de pericol reusesc sa fuga destul de rapid, dar si sa inoate bine, traversand destul de usor raurile, trecand de pe un mal pe altul.
Porcul de tufis face parte din ordinul Artiodactyla, familia Suidae si nu este o specie in pericol de disparitie.
Video – Porcul de tufis (Potamochoerus porcus):
%20este%20cel%20mai%20frumos%20reprezentant%20al%20subordinului%20Suiformes.){kind=link}