Mănăstirea Bogdana este cea mai veche mănăstire construită din zid din Moldova, datând din anul 1360. Se află în localitatea Rădăuţi din judeţul Suceava şi poartă numele ctitorului său, Bogdan I, cel care a întemeiat statul feudal în Moldova. Mănăstirea a fost ridicată pentru a servi drept necropolă domnească, iar din anul 2004 se află pe lista monumentelor istorice din acest judeţ, cu trei obiective: Biserica „Sfântul Nicolae”, turnul-clopotniță şi casa parohială.

Bogdan I a fost îngropat în Biserica „Sfântul Nicolae”, mormântul său aflându-se în naosul lăcaşului. Însă, având în vedere că rolul ei a fost de necropolă domnească, acesta nu este singurul mormânt, ci în pronaos şi în naos se regăsesc pietrele funerare ale mai multor domnitori şi ale unor soţii de domnitori. S-au efectuat înmormântări în biserică până când pe tronul Moldovei a urcat Alexandru cel Bun. Acesta a transformat Mănăstirea Bogdana în reşedinţă episcopală, iar episcopii de Rădăuţi locuiau în clădirile din jurul bisericii.

Mănăstirea a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale ale Moldovei în secolele XVII-XVIII. Au fost copiate nenumărate cărţi, care apoi erau legate cu multă măiestrie, cu scoarţe de tei şi acoperite cu piele sau catifea. Mai mult, în anul 1736, episcopul Varlaam a înfiinţat o tipografie – au fost tipărite multe lucrări, însă numai patru mai sunt cunoscute (Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, un Catavasier, un Ceaslov şi un Minei). Câţiva ani mai târziu, când a fost ales un alt mitropolit, tipografia a fost dusă în Iaşi.

Deşi avea parte de o istorie bogată şi liniştită, Mănăstirea Bogdana a fost desfiinţată la sfârşitul secolului al XVIII-lea. În 1775, Imperiul Habsburgic şi-a anexat nordul Moldovei, ceea ce a însemnat închiderea a celor mai multe dintre mănăstiri şi schituri. Austriecii au permis continuarea vieţii monahale la doar patru mănăstiri, iar Bogdana nu s-a aflat printre ele. Episcopia s-a mutat la Cernăuţi, iar biserica a fost transformată într-una parohială. Proprietăţile de aici ale episcopiei au fost preluate de austrieci, care şi-au instalat diverse sedii, printre care şi cel al hergheliei imperiale.

Mănăstirea Bogdana a fost reînfiinţată abia în anul 1991, deşi au existat destule încercări de a schimba lucrurile. Biserica a fucntionat ca biserică parohială până la instalarea regimului comunist, când autorităţile au decis să o închidă definitiv. Motivul invocat a fost că era monument istoric, însă lăcaşul a rămas deschis pentru turişti. Din anul 1991, de când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât redeschiderea ei, mănăstirea a trecut printr-o serie de lucrări de restaurare, menite să îi redea strălucirea de altădată.

Biserica de la Mănăstirea Bogdana a reprezentat un nou început pentru arhitectura moldovenească. Planul său este foarte asemănător cu cel al unei basilici, mai ales că nu are nici turlă. Pridvorul a fost adăugat mai târziu, în anul 1559, când Alexandru Lăpușneanu a refăcut-o. Interiorul prezintă o combinaţie ale stilurilor gotic, romanic şi bizantin. Nu se ştie de când datează pictura şi de cine a fost executată, însă se ştie că a fost restaurată atât de Ştefan cel Mare, cât şi de Alexandru cel Bun. Există şi un tablou votiv, în naos, însă părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte portretele înfăţişate. Se crede că sunt ale lui Bogdan I, Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare.

Mănăstirea Bogdana dispune şi de un mic muzeu, în care sunt păstrate o serie de obiecte de preţ. Din păcate, cele mai multe dintre obiectele care reprezentau tezaurul lăcaşului au fost duse la alte mănăstiri, imediat după ce aceasta a fost desfiinţată. Printre obiectele din muzeu, se află un Ceaslov, tipărit în anul 1745 chiar la tipografia adusă de Varlaam şi un manuscris care datează din anul 1783. De asemenea, în biserică se află o icoană a Maicii Domnului, făcătoare de minuni, dar şi racla cu moaştele Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuţi, descoperite în perioada 1974-1977.

Lângă Mănăstirea Bogdana a fost înfiinţat şi un aşezământ de copii, care poartă numele Sfântului Leontie, un om important pentru lăcaş. Aşezământul este alcătuit din zece căsuţe cu etaj, iar în mijloc se află biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, construită special pentru cei mici. Copiii provin din familii cu diverse probleme, dar şi din familii care nu îşi permit să îi dea la şcoală sau să îi întreţină. Aşezământul a fost inaugurat în anul 2011, iar în prezent, în vile locuiesc în jur de 100 de copii, nu mai mari de 14 ani. Aceştia învaţă, poate pentru prima dată în viaţa lor, cum e să creşti într-o familie şi au o şansă pentru un viitor mai bun.

manastirea-bogdana.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ