Mănăstirea Căldăruşani se află pe malul lacului omonim, din comuna Gruiu a judeţului Ilfov. Este o mănăstire ortodoxă de călugări, fiind ctitorie a lui Matei Basarab.

Există mai multe tradiţii şi legende în ceea ce priveşte originea numelui lăcaşului. Monahul Casian Cernicanul scria că, acum sute de ani, pe aceste meleaguri s-a stabilit un tânăr pe nume Călin. Acesta s-a căsătorit cu Daria şi au început să întemeieze o aşezare, care a primit numele Călindariani. O altă tradiţie spune că satul era locuit de mulţi meşteşugari care făceau căldări, aceştia fiind cunoscuţi drept „obştea căldărilor”, de unde derivatul Căldăruşani. O a treia legendă menţionează că, de fapt, satul era locuit de dorobanţi, mercenarii lui Matei Barasab, care erau denumiţi şi „călăroșani”, după hainele roşii pe care le purtau şi pentru că mergeau mereu călare.

Mănăstirea Căldăruşani s-a ridicat în perioada 1637-1638, la câţiva ani după ce Matei Basarab a urcat pe tronul Ţării Româneşti. Contextul construirii mănăstirii este şi el învăluit în legendă, deşi mulţi istorici sprijină povestea lui Casian Cernicanul, cel care a semnat lucrarea „Istoria sfintelor mănăstiri Cernica şi Căldăroșani”. Acesta a scris că, în timpul luptei dintre Matei Basarab şi Vasile Lupu, primul s-a adăpostit în codrul Vlăsiei, unde a descoperit o biserică mică de lemn şi opt călugări, care duceau o existenţă modestă. Domnitorul s-a rugat în biserică să câştige lupta, însă aceasta nu a mai avut loc, iar Matei Basarab a ridicat o frumoasă biserică în locul celei vechi, dar şi chilii pentru călugări.

Matei Basarab a înzestrat Mănăstirea Căldăruşani cu tot ce a avut nevoie, iar stareţii care au avut grijă de ea până în secolul al XVIII-lea au reuşit să îi înmulţească averile. Cu toate acestea, începând cu 1716, când tronul începe să fie preluat de domnitori fanarioţi, mănăstirea rămâne fără avere. Mai mult, epidemia de ciumă a omorât mulţi călugări, iar cei care nu s-au îmbolnăvit s-au refugiat în munţi.

Astfel, lăcaşul a fost luat în grijă de mitropolie, care a desemnat un nou stareţ, pe arhiereul Filaret. Acesta a reuşit să repună pe picioare lăcaşul, fiind chiar considerat cel de-al doilea ctitor al Mănăstirii Căldăruşani. Stareţul a reconstruit turlele bisericii, a învelit-o şi apoi a pictat-o. De asemenea, a renovat chiliile, a refăcut clopotniţa şi a şi mărit-o, iar toate aceste lucrări i-au adus titlul de Episcop al Râmnicului. După moartea sa, mănăstirea a fost îngrijită de Sfântul Gheorghe Ardeleanul, care a ridicat din ruine şi Mănăstirea Cernica. În timpul în care acest sfânt a fost stareţ la Căldăruşani, lăcaşul a avut parte de una dintre cele mai prospere perioade. A construit noi chilii şi chiar o biserică de dimensiuni mai mici. Totodată, acesta a reuşit să refacă şi aşezările din jurul lăcaşului, care au fost şi ele afectate de ciumă.

Mănăstirea Căldăruşani a avut o existenţă lipsită de griji şi după moartea sfântului, până când a fost introdusă legea secularizării averilor mănăstireşti. Numărul călugărilor s-a micşorat semnificativ, iar prima jumătate a secolului al XX-lea a adus un cutremur şi un incendiu, care au avariat serios structura ansamblului. A urmat decretul comunist, care a lăsat mănăstirea fără proprietăţi, însă P.S. Gherasim Cristea a reuşit să o refacă din temelii. Lucrările au durat 18 ani şi au fost realizate în timpul regimului ateu, iar astăzi lăcaşul numără în jur de 40 de monahi.

Patrimoniul Mănăstirii Căldăruşani este alcătuit din multe obiecte dăruite de mitropolitul Ghenadie, însă cele mai de preţ sunt icoanele lui Nicolae Grigorescu, pictate în timp ce era ucenicit de monahul Evghenie Lazăr. Mănăstirea deţine zece icoane ale pictorului, care pot fi văzute în muzeul amenajat şi care au fost realizate în stil neoclasic, la mare căutare în perioada 1854-1855, când acesta şi-a desăvârşit ucenicia. De asemenea, lăcaşul are amenajată şi o pinacotecă, tablourile fiind donate tot de mitropolitul Ghenadie. Pe lângă tablouri celebre ale lui Tăttărescu sau Hentia, în clădire, sunt expuse şi 25 de portrete de călugări şi ierarhi, importanţi pentru mănăstire.

Nu în ultimul rând, din patrimoniul Mănăstirii Căldăruşani face parte şi Sala Tezaurului sau Sala lui Matei Basarab. Aceasta este plină de vitrine, în care sunt expuse obiecte liturgice realizate de călugări. Printre acestea, se numără cădelniţe decorate cu basoreliefuri, obiecte din filigran de aur sau argint, cruci de altar sculptate sau vase împodobite cu pietre sempretioase. De asemenea, în această sală, despre care se spune că era folosită de domnitor pentru a se consulta cu sfetnicii, se află şi veșminte țesute cu aur şi argint.

manastirea-caldarusani.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ