Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă se află pe valea Dâmboviţei, la aproximativ 20 de kilometri de Câmpulung. Din punct de vedere administrativ, aparţine de comuna Cetăţeni din judeţul Argeş. Este numită şi „Meteora românească”, pentru că a fost construită pe vârful unei stânci înalte.
Mănăstirea poartă trei hramuri: Adormirea Maicii Domnului, Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel şi Izvorul Tămăduirii. Este sesizabilă de la o distanţă destul de mare, iar drumul până la ea durează în jur de o jumătate de oră. Iniţial, a fost numită Schitul Cetăţuia Negru Vodă, însă a fost ulterior ridicată la rangul de mănăstire. Interesant e faptul că această mănăstire, Mănăstirea Corbii de Piatră şi Mănăstirea Nămăiești formează un triunghi echilateral, având laturile de 20 de kilometri lungime.
Drumul până la Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă este o adevărată încântare. Cu aproximativ 150 de metri înainte de lăcaşul religios, pelerinii întâlnesc o stâncă ce are pe ea o cruce – se spune că aceasta a fost pusă chiar de Negru Vodă. La poalele stâncii, se poate vedea o piatră de dimensiuni mari, pe care locuitorii o ştiu drept „Masa lui Mihai Viteazul”.
Altarul mănăstirii se află într-o peşteră, iar în spatele bisericii rupestre este o altă peşteră, denumită „Chilia Moşului”. Tot în apropierea mănăstirii, se află şi o troiţă, lângă care se pot vedea câteva urme de paşi – legendele spun că paşii sunt ai lui Negru Vodă şi ai familiei sale şi că au rămas impregnate datorită evlaviei şi credinţei pe care le-au avut.
Începuturile Mănăstirii Cetăţuia Negru Vodă sunt necunoscute, însă tradiţiile locale pun existenţa lăcaşului religios pe seama Sfântul Andrei, pentru că prezenţa sa a fost semnalată într-un loc din apropierea satului Cetăţuia.
De asemenea, se pare că locul a fost unul important şi pentru daci – până în secolul al V-lea, aici ar fi funcționat un sanctuar dacic. Tot tradiţiile locale vorbesc de existenţa unei cetăţi romane, care, mai târziu, ar fi fost folosită ca adăpost de către Negru Vodă. În apropierea cetăţii, acesta găsise o peşteră, unde se ascundea de fiecare dată când întâlnea o primejdie. De altfel, chiar şi astăzi peştera este cunoscută sub numele de „Peştera lui Negru Vodă”.
Deşi unele surse îl menţionează pe Nicolae Alexandru Basarab ca întemeietor al Mănăstirii Cetăţuia Negru Vodă, cele mai multe păreri contrazic acest lucru şi îl indică pe Negru Vodă drept ctitor. Cert este că biserica din peşteră a fost construită în secolul al XIII-lea, atunci când a fost ridicată şi cetatea Câmpulung Muscel.
Mai târziu, la sfârşitul secolului al XVI-lea, documentele deja scriu de existenţa unui schit. De altfel, după bătălia de la Călugăreni, domnitorul Mihai Viteazul a trecut prin aceste meleaguri. În secolul al XVII-lea, schitul este loc de refugiu atât pentru Constantin Şerban, cât şi pentru Constantin Brâncoveanu.
Până în secolul al XIX-lea, Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă nu a avut parte de vremuri neprielenice, lucru datorat în mare parte locului de amplasare. Cu toate acestea, în anul 1821, în timpul luptelor date între greci şi turci, aceştia din urmă au distrus-o. Deşi credincioşii au încercat să o repare, mănăstirea a ajuns, în cele din urmă, grajd pentru vite.
Abia în anul 1915 încep lucrări serioase de renovare, în urma iniţiativei preotului de la Biserică Domnească din Câmpulung. În timpul regimului comunist, nici această mănăstire nu a fost văzută cu ochi buni, însă a reuşit să supravieţuiască.
După Revoluţia din 1989, Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă începe să fie din ce în ce mai bine îngrijită, mai ales după ce intră sub protecţia Episcopiei Argeșului şi Muscelului. Între timp, au fost construite o clopotniţă, o magazie pentru depozitarea materialelor, un aghiasmatar, un pridvor pentru biserica rupestră şi încă un corp de chilii.
De asemenea, a fost amenajată şi o blibiotecă, în cadrul căreia se regăsesc mai mult de cincii mii de volume. Pe una dintre pantele muntelui a fost amplasat un funicular, care să îi ajute pe călugări să transporte apă, alimente şi alte obiecte.
Deşi Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă nu are mulţi vieţuitori, pentru că puţini sunt cei care se pot obişnui cu un loc nu tocmai prietenos şi uşor, obştea mănăstirii încearcă să îşi ajute semenii. Acum câţiva ani, călugării au reuşit să ridice un schit cu rol de azil, care a primit hramul „Sfântul Ierarh Modest”. De asemenea, începând cu anul 2000, mănăstirea are propria sa revistă religioasă, „Murmurul Sihaştrilor”.
Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă este cu adevărat un loc impresionant, fiind cunoscută pentru mai multe motive: pentru paşii impregnați în stâncă, pentru moaştele Sfântului Ioanichie cel Nou de la Muscel găsite în zonă, pentru icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni şi, nu în ultimul rând, pentru izvorul tămăduitor ale cărui ape apar doar câteva luni într-un an.
Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă este accesibilă pentru vizitatori printr-o drumeție pe un traseu pitoresc, ceea ce face experiența și mai specială. Vizita aici nu este doar o călătorie spirituală, ci și o aventură în inima naturii, unde fiecare pas urcă spre un sanctuar al liniștii și meditației. Odată ajuns în vârf, peisajul deschis și atmosfera de pace profundă te vor face să înțelegi de ce acest loc a fost ales pentru a găzdui un asemenea lăcaș de cult impresionant.
