Mănăstirea Guranda este o mănăstire ortodoxă de maici, situată în satul cu acelaşi nume din comuna Durneşti a judeţului Botoşani. Poarta două hramuri, şi anume “Sfânta Treime” şi “Arhanghelii Mihail şi Gavriil”.
Mănăstirea a fost înfiinţată în anul 1945, la iniţiativa măicuţei Teodora Volosincu şi după ce credincioşii de pe aceste meleaguri au strâns bani şi au reuşit să-şi ridice un lăcaş religios la care să se închine ori de câte ori simt nevoia.
De la bun început, ridicarea Mănăstirii Guranda a fost dedicată tuturor eroilor neamului românesc, care au luptat cu îndârjire în timpul celor două Războaie Mondiale şi au murit pentru patria lor.
Din păcate, mănăstirea a căzut şi ea pradă necredinţei regimului comunist. În anul 1960, măicuţele au fost alungate de la mănăstire, iar comuniştii au închis ansamblul manăstiresc şi au dărâmat biserica. Mănăstirea Guranda a fost reînfiinţata abia în anul 1990, după căderea regimului, tot de cea care a înfiinţat-o şi în 1945.
În anul 2012, pe data de 2 septembrie, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi Arhiepiscopul Iașilor, Înaltpreasfințitul Părintele Teofan, au sfinţit piatra de temelie a unei noi biserici care a primit hramul Sfintei Treimi. Nu se ştie în cât timp va fi gata, însă măicuţele se aşteaptă ca lucrările să nu dureze mult.
Accesul la Mănăstirea Guranda se face de pe DN 29D care leagă oraşul Botoşani de Truşeşti şi care are o lungime de circa 30 de kilometri. Apoi, se merge spre Guranda, iar de la intrarea din sat şi până la mănăstire trebuie parcurşi cam doi kilometri. Drumul este bun pentru maşini, aşa că şoferii nu trebuie să îşi facă griji.
Arhitectura Mănăstirii Guranda reflectă elemente tradiționale ale stilului mănăstiresc din Moldova, cu influențe bizantine și ornamente specifice, care creează o atmosferă de reculegere și respect. Zidurile sale, martore la multe generații de călugărițe, păstrează vie amintirea fondatorilor și a celor care au contribuit la prosperitatea acestei comunități religioase de-a lungul anilor.
