Mănăstirea Moreni din Deleni: refugiul spiritului în Vaslui

Mănăstirea Moreni se află în comună Deleni din judeţul Vaslui, la 37 de kilometri de reşedinţa de judeţ. A fost ridicată la poalele unui deal, într-un loc izolat şi pitoresc. Mănăstirea este una de măicuţe, peste 30 de vieţuitoare ducând o existenţă liniştită aici. Cei care vor să petreacă puţin timp în acest loc liniştit o pot face oricând, pentru că lăcaşul oferă posibilitate de cazare.

Mănăstirea Moreni a fost ctitorită în jurul anilor 1540, de către slugerul Lupan Busnea şi soţia lui, Maria, în timpul domniei lui Petru Rareş. A fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1546, într-un document în care se menţiona că este o construcţie din lemn.

În jurul anului 1853, a fost ridicată o nouă biserică de lemn pe locul celei a lui Lupan, vechea denumire de “Mănăstirea lui Lupan” transformându-se în “Mănăstirea Moreni”. Însă va fi desfiinţată în anul 1883, când ultimul călugăr care mai trăia aici moare.

Mănăstirea a fost reînfiinţată abia în anul 1935, când Nifon Criveanu, episcopul Huşilor, a luat această decizie. Călugării care s-au retras atunci aici au fost atraşi de faptul că aşezarea se afla în pustietate, într-un loc extrem de liniştit şi propice unei vieţi de rugăciune şi meditaţie. Cu toate acestea, mănăstirea a fost din nou desfiinţată, în anul 1959, în urma decretului din timpul regimului comunist.

Deşi desfiinţată, Mănăstirea Moreni a beneficiat de câteva lucrări de reparaţie în anul 1986, când biserica a fost restaurată pe alocuri şi pictată, aceste lucruri datorându-se preotului satului şi credincioşilor. Chiar dacă poate nu este cea mai frumoasă biserică din România, aceasta iese în evidenţă prin armonia proporţiilor. Mănăstirea a fost reînfiinţată în anul 1990, după acest an fiind construite chiliile, atelierele în care se tricotează şi confecţionează veștmintele bisericeşti şi muzeul.

Mănăstirea este un adevărat complex monahal, alcătuit din biserică şi clopotniţă veche, paraclisul, turnul-clopotniță, trapeza, chiliile, muzeul de artă religioasă, Centrul Scriptoria, biblioteca şi clădirile anexe. Zidul de incintă are o poartă de dimensiuni monumentale, care a fost sculptată în lemn de stejar şi care este decorată cu zece scene religioase. Turnul-clopotniță are o înălţime de 23 de metri şi este una dintre cele mai impunătoare construcţii din această zonă. Poarta turnului este şi ea sculptată.

După ce Mănăstirea Moreni a fost reînfiinţată în anul 1990, datorită intervenţiei Episcopului Eftimie al Românului şi Huşilor, a fost ridicată o biserică-paraclis. Lucrările s-au desfăşurat între anii 1992 şi 1995, materialele folosită fiind piatră şi cărămidă. Planul bisericii este în formă de navă cu trei turle, având o arhitectură specific populară.

Aici, se află icoana Maicii Domnului cu Pruncul, despre care se spune că e o icoană făcătoare de minuni. A fost adusă de la biserica cea veche şi ferecată cu argint. Biserica are şi moaştele Sfinţilor Mucenici Tarahie, Prov şi Andronic, aduse din Ierusalim.

La Mănăstirea Moreni a fost organizat Centrul Scriptoria, care are rolul de a îmbina tradiţia bizantină, creaţia românească şi tehnologia modernă. Centrul este împărţit în două sectoare: atelierul de pictură tempera pe lemn şi atelierul în care se confecţionează veștmintele bisericeşti.

Chiar dacă măicuţele care lucrează aici folosesc tehnici moderne, modelele reproduse sunt medievale. Măicuţele care pictează au absolvit “Şcoala populară de artă” din Iaşi şi au fost şi în Grecia, unde şi-au perfecţionat tehnicile. Modelele redate de ele sunt luate din arta populară românească, dar şi din cea grecească.

Măicuţele care lucrează în atelierul de confecţionat veștminte îşi aleg motivele din modelele vechi ale mănăstirilor din Moldova, dar îşi folosesc şi imaginaţia pentru a da naştere unora noi. Confecţionarea unui veștmânt foloseşte tehnologia modernă, având în vedere că măicuţele prelucrează modelele pe calculator.

Biblioteca Mănăstirii Moreni este una foarte modernă – oferă o sală de lectură de 20 de locuri, iar cărţile de aici depăşesc numărul de 1700. Cărţile au fost donate sau cumpărate şi sunt atât în română, cât şi în limbi străine.

Printre cele mai importante volume de aici, se numără Ceaslovul tipărit la Iaşi în 1817, Mineiul tipărit la Râmnic în 1776, două exemplare de Liturghier, un Aghiazmatar tipărit în 1914 sau un Orologiu din 1896. Aceste cărţi au o valoare spirituală deosebită şi necesită restaurare pentru ca mănăstirea să beneficieze în continuare de acest tezaur.

În muzeul Mănăstirii Moreni, vizitatorii întâlnesc nu numai obiecte de artă religioase, ci şi obiecte arheologice. Obiectele arheologice au fost descoperite în zona din jurul mănăstirii şi constau în obiecte din ceramică, monede de bronz şi argint, dar şi unelte de silex din cultura Cucuteni sau din epoca de piatră.

În ceea ce priveşte obiectele de artă religioasă, muzeul adăposteşte sfeşnice, candele, cununii, potire de argint, un chivot, unul din clopotele vechii biserici, brâuri, un cuţit de împărtăşanie care are crucea decupată şi multe alte obiecte importante din punct de vedere liturgic.

Înconjurată de natură, mănăstirea se bucură de un peisaj idilic, care complementază perfect atmosfera de liniște și meditație. Grădinile îngrijite și traseele de plimbare din jur permit vizitatorilor să se plimbe în liniște, contemplând frumusețea simplă a naturii și armonia pe care o promovează comunitatea monahală.