Mănăstirea Rafaila este o mănăstire ortodoxă de călugări aflată în satul cu acelaşi nume din judeţul Vaslui. Se ajunge la ea de pe drumul naţional care leagă Vaslui de Negreşti şi apoi de Roman. De asemenea, accesul se poate face şi cu trenul, însă distanţa dintre gară şi mănăstire este de circa şase kilometri.

Ridicarea Mănăstirii Rafaila este legată de domnitorul Ştefan cel Mare. Acesta, după victoria de la Podul Înalt din 1475, întâlneşte în drumul său doi copii orfani, care îşi plângeau părinţii ucişi de turci. Cei doi erau Irina şi Radu Bălteanu, iar domnitorul a hotărât ca fiecare să primească câte o moşie din partea lui. Mai mult, pe Radu l-a luat în oastea sa, unde a devenit cunoscut sub numele de Radu Arcașu. După ce a renunţat la oaste, acesta s-a retras la mănăstire şi s-a călugărit, primind numele Rafail. Aşa se hotărăşte, la bătrâneţe, să pună bazele unui schit pe moşia sa.

Aşadar, originile Mănăstirii Rafaila datează din anul 1531, însă ea a fost atestată documentar abia în anul 1599. Călugărul a reuşit să ridice o mică biserică din lemn, suficientă pentru nevoile sale. Însă timpul şi-a pus amprenta pe ea, iar în anul 1838 a fost mutată în vatra satului, devenind astfel biserică parohială.

Între timp, la Mănăstirea Rafaila s-a ridicat o nouă biserică, de data aceasta de zid. A avut nevoie de câteva lucrări de renovare, necesare din cauza intemperiilor şi a unor evenimente naturale. Cu toate acestea, călugării care au vieţuit aici nu au putut face asta decât până în 1954 când comuniştii au desființat lăcaşul religios. Până după Revoluţie, locul a fost folosit drept sediu C.A.P., lucru des întâlnit în acea perioadă. După căderea regimului, credincioşii din împrejurimi au insistat ca mănăstirea să fie reînfiinţată, iar acest lucru a avut loc în anul 1994.

Biserica Mănăstirii Rafaila are planul în formă dreptunghiulară, iar naosul este delimitat de pronaos prin ziduri groase de piatră. La rândul său, pronaosul este împărţit în camera sudică şi camera nordică. Pridvorul este unul închis şi se sprijină pe patru stâlpi. Catapeteasma este din lemn şi este frumos sculptată, înălţându-se până în boltă.

Biserica de la Mănăstirea Rafaila nu este pictată, ci este împodobită cu mai multe icoane. Doar catapeteasma este pictată, interiorul şi exteriorul fiind tencuite. Lângă biserică, pe locul altarului vechi, a fost construit Aghiazmatarul. Ansamblul mănăstiresc cuprinde şi o clădire în care se găsesc stăreţia, arhondaricul, bucătăria, trapeza şi chillile monahilor.

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ