Peru este in mod clar o destinatie obligatorie pentru cei ajunsi in America de Sud. Cu o istorie fascinanta, o cultura vibranta si peisaje care pur si simplu taie respiratia, acest stat ofera si destinatii pentru cei care vor sa isi traga putin sufletul. Iar una dintre acestea este Manastirea Santa Catalina din Arequipa, oras in plina dezvoltare in prezent. Spre deosebire de imaginea tipica a unei manastiri insa, acest loc este un “oras in oras”, avand strazi, zone delimitate si cladiri interioare. Cu o suprafata totala de 20.000 de metri patrati, complexul religios are ce sa ofere turistilor interesati, mai ales ca istoria sa este la randul ei una ce merita povestita.
Cu o istorie de mai bine de 500 de ani, Manastirea Santa Catalina a fost vazuta initial ca o necesitate de prima mana a orasului Arequipa. Ca urmare, in 1579-1580 constructia uneia dintre cele mai importante locasuri dedicate calugaritelor avea sa inceapa, fondurile curgand din belsug, iar orasul donanad locul pe care urma sa se creeze constructia. Multumita Donei Maria de Guzman, o nobila ramasa vaduva ce a dorit sa se retraga aici, manastirea a capatat un statut superior, iar femeia a organizat-o, devenind prima stareta a locasului.
Dedicata Sfintei Caterina de Siena, o personalitate importanta a lumii catolice, considerata facatoare de miracole, Manastirea Santa Catalina a atras la inceput un numar mare de femei metise sau apartinand nativilor zonei, care se retrageau aici din pricina vietii grele, in cautarea linistii. Cum prestigiul locului incepuse sa creasca intr-un mod considerabil, mai multe femei avute din zona au decis sa se retraga cu fast in manastire, dedicandu-se divinitatii. Desi jurasera sa duca o viata simpla, in saracie si rugaciune, ele au decis sa faca unele “mici concesii” care nu ar fi deranjat prea tare in opinia loc. Asa ca si-au luat cu ele o zestre consistenta de covoare de lux, obiecte pretioase si decoratiuni care sa le imbunatateasca viata de la manastire. In plus, munca era suportata de sclave sau muncitoare platite cu mai nimic.
Astfel, Manastirea Santa Catalina a devenit mai mult un club social decat un loc de rugaciune si umilinta, dupa cum se considera in acea vreme. Cand papa de atunci, Pius al IX-lea, a auzit despre distractiile vietii de manastire, vizitele prietenilor si petrecerile cu muzica ale calugaritelor, a hotarat sa schimbe situatia, trimitand o calugarita dura si pusa pe reorganizat, pe numele sau Josefa Cadena. Reforma a schimbat astfel fata manastirii pentru totdeauna, atingandu-si in sfarsit scopul. Sclavii si muncitorii au fost eliberati, permitandu-li-se sa ramana daca asta era dorinta lor. Astfel, cam de la sfarsitul secolului XIX Manastirea Santa Catalina a devenit un loc al linistii, unde cei de afara nu aveau acces.
Marea schimbare a avut loc in 1970, cand reforme de modernizare au atins toata zona. Calugaritele au fost obligate sa se racordeze la energie electrica si apa curenta, fara care traisera atat de mult timp. Cum nu aveau bani sa faca toate schimbarile, acestea au decis sa deschida o parte a manastirii, care intre timp ajunsese la proportii impresionante, pentru turisti, strangand astfel fondurile necesare. O parte din manastire insa nu poate fi vizitata nici acum, fiind casa calugaritelor care inca vietuiesc aici.
Turistii care vin aici pot sa vada mai multe obiective importante, precum Curtea Linistii, unde calugaritele obisnuiau sa se roage si sa citeasca Biblia in liniste, statuia Sfintei Caterina de Siena, un altar de argint dedicat unei calugarite care a ajus sfanta, sau Piata Zacodover, unde calugaritele se adunau duminica pentru a schimba produse intre ele. Si cum Manastirea Santa Catalina are dimensiuni mult mai mari decat cele cu care sunt invatati de obicei turistii, mai multe strazi faciliteaza accesul intr-o zona sau alta. Fermecatoare sunt strazile Burgos, Sevilla, dar mai ales Cordova, marginita de plante decorative numite geranium.
De la deschidere, Manastirea Santa Catalina a devenit mai “prietenoasa” pentru turisti, in prezent oferindu-le acestora ghizi care vorbesc engleza, portugheza, spaniola sau franceza (carora li se recomanda oferirea unui mic bacsis), bai, un magazin cu suveniruri si o cantina. Vizitele pot avea loc intre orele 9:00 si 16:00, clima destul de placuta facilitand si mai mult vizita. In plus povestile interesante despre istoria locului, dar si despre sfanta de aici, Sor Ana de Los Angeles Monteagudo, vor face vizita memorabila. Aceasta a trait in secolul XVII, aflandu-se in manastire de la varsta de 3 ani.
Nu a dorit sa duca o viata lumeasca, preferand sa ramana aici toata viata. A dus o viata cinstita si pioasa, spunandu-se ca a vindecat un pictor care i-a realizat singurul portret existent. Spre sfarsitul vietii, a avut parte de o sanatate extrem de subreda. Dupa ce a murit, marturiile spun ca trupul ei nu a avut parte de procesul normal de descompunere, incepandu-se procesul de beatificare. Acesta s-a incheiat abia in 1985, cand Papa Ioan Paul al II-lea a inclus-o pe lista sfintilor, facand din Manastirea Santa Catalina un centru mai important al credintei.
