Mănăstirea “Sfânta Maria” Radna este o mănăstire ortodoxă din localitatea Radna, judeţul Arad. Istoria ei începe acum mai bine de 500 de ani, când o văduvă a construit o capelă. Numele localităţii care se regăseşte şi în numele mănăstirii provine de la cuvântul slav “ruda”, tradus în română prin “metal”.
În secolul al XVI-lea, când Banatul a intrat sub stăpânire otomană, capela este preluată de călugării din Ordinul Franciscan, unde a rămas pentru mult timp. Un secol mai târziu, capela primeşte în dar o icoană a Maicii Domnului, despre care se spune şi astăzi că e făcătoare de minuni. Icoana a fost dăruită de Georg Vriconosa, fiind realizată într-unul din atelierele din Italia.
În 1695, când turcii au incendiat capela, icoana a fost singurul obiect neatins de flăcări. De-a lungul timpului, icoana i-a impresionat pe cei de la curtea imperială austriacă, aceştia dăruindu-i numeroase podoabe: o ramă de argint, coroane de aur şi altele. Mai mult, arhiepiscopul austriac Alexander Rudnay, al cărui nume de familie însemna „de Radna”, a cerut ca, atunci când moare, inima să îi fie îngropată lângă icoana făcătoare de minuni.
Mănăstirea “Sfânta Maria” Radna a fost apreciată dintotdeauna, dovadă stând faptul că, la începutul secolului al XVIII-lea, când întreaga lume a fost afectată de epidemia de ciumă, biserica a devenit loc de pelerinaj pentru arădeni, care veneau să mulţumească divinităţii pentru că au supravieţuit acestei cumplite boli. De altfel, recunoaşterea mănăstirii ca loc de pelerinaj a avut loc în 1750, după o amplă investigaţie. În 1935, au fost 73.000 de credincioşi în pelerinaj la mănăstire, acesta fiind recordul absolut al lăcaşului.
Încetul cu încetul, datorită pelerinajelor, biserica de la mănăstire a devenit neîncăpătoare, astfel că s-a decis ridicarea uneia noi. Sfinţirea celei noi a avut loc pe 9 iunie 1767, la nouă ani după punerea pietrei de temelie.
În biserică, a fost pus un altar din marmură de Carrara, pe care stă, la loc de cinste, icoana sfintei Maria. În spatele altarului, se află un tablou care înfăţişează scena Bunei Vestiri, tablou realizat în anul 1891 de I. Roskovics. Nava are şi ea opt altare, construite în secolul al XVII-lea în stil baroc.
Mănăstirea „Sfânta Maria” Radna a început să traverseze o perioadă mai dificilă începând cu instaurarea regimului comunist, din cauza interzicerii ordinelor călugăreşti. Mai mult, episcopul de la Radna a fost închis, pentru că oficia slujbe clandestine. În anul 2003, mănăstirea a fost părăsită, motivul fiind lipsa de călugări.
De atunci, lăcaşul a fost preluat clerului diacezan. Cu toate acestea, mănăstirea continuă să fie una dintre cele mai vizitate lăcaşuri din judeţul Arad, în special datorită prezenţei icoanei Sfintei Maria.
Comunitatea monahală de la Mănăstirea „Sfânta Maria” Radna este cunoscută pentru ospitalitatea și devotamentul său, organizând frecvent evenimente culturale și religioase care atrag credincioși din toate colțurile țării.
Fiecare colț al mănăstirii este impregnat cu povești ale monahilor care au viețuit aici de-a lungul secolelor, oferind vizitatorilor o incursiune autentică în trecutul spiritual al zonei.
