Manastirea Sfantul Anton din Hurghada, Egipt, este cea mai veche manastire crestina locuita din lume. Acum multe secole, primii crestini sihastri se indepartau de restul lumii, retragandu-se in locuri cunoscute de putini oameni, nelocuite, unde se puteau ruga si aveau posibilitatea sa duca o viata tihnita si in acordul credintei lor. Vestitul sihastru Sf. Anton din Egipt se adapostise intr-o pestera de pe muntele Qalah, in apropierea tarmului Marii Rosii. In icoane, acesta apare imbracat in piei de animale, purtand o barba lunga si alba si escortat de lei. Insa Sf. Anton a devenit cunoscut mai degraba viziunilor sale ciudate, care, mai tarziu, aveau sa devina o tema importanta pentru crestini. Acesta s-a stins din viata in anul 356, la venerabila varsta de 105 ani.
Mai mult decat atat, Sfantul Anton a fost unul dintre primii reprezentanti ai vietii monahale crestine si ai celtismului din desertul egiptean, motive pentru care nu ar trebui sa ne mire deloc faptul ca, dupa moartea acestuia, adeptii sai au ridicat in amintirea sa o capela ce se afla la poalele muntelui. Ulterior, aceasta capela a devenit o manastire copta ortodoxa, fiind, totodata, cea mai veche manastire crestina locuita din lume. Lacasul sfant din Hurghada a fost martor la multe evenimente importante din punct de vedere istoric, a trecut si a depasit vremuri extrem de zbuciumate, a fost daramat si reconstruit, renovat si iarasi reconstruit. De pilda, in secolul al XV-lea, atunci cand manastirea Sfantul Anton a fost atacata, mai multi calugari au fost ucisi.
Dupa aceasta perioada, s-a decis ridicarea unor fortificatii in jurul lacasului sfant, menite sa protejeze manastirea de alte eventuale atacuri. De-a lungul timpului, in jurul manastirii, a aparut si un sat, cu alte cinci biserici. Atat acest sat, cat si manastirea Sfantul Anton sunt protejate de ziduri lungi de peste 1,6 kilometri. Mai exista aici, pe langa o biserica ce dateaza inca din secolul al XIII-lea, si o alta biserica, de aceasta data dedicata Sfantului Marcu Evanghelistul, cel despre care se spune ca ar fi apostolul Egiptului. Tot aici, in aceasta biserica, sunt pastrate si ramasitele Sfantului Marcu Evanghelistul.
Acest loc este cu atat mai important pentru crestini si nu numai cu cat apa necesara asezarii era adusa de la un izvor in care, potrivit legendei, s-ar fi scaldat sora lui Moise, Miriam, atunci cand evreii fugisera din Egipt.
La 1,6 kilometri de manastirea Sfantul Anton, mai sus, pe munte, peretii pesterii unde ar fi stat multa vreme Sf. Anton sunt acoperiti cu inscriptii, scrijelite in mare parte de catre pelerinii care au venit aici in epoca medievala. In partea de sud-este se afla manastirea Sf. Pavel Tebanul, insa nu cel cunoscut ca s-ar fi convertit in drum spre Damasc. Sf. Pavel Tebanul ar fi trait intr-o alta pestera, de la varsta de 16 ani pana la moartea sa din anul 348, mai cu seama pana la varsta de 120 de ani. In aceasta pestera se afla, de altfel, si ramasitele sfantului, pestera care se afla in interiorul manastirii dedicate acestuia. In sfarsit, manastirea Sfantul Anton, impresionanta prin rezistenta sa in fata eroziunii timpului, dar si in fata incercarilor la care a fost supusa, pare ca s-a ridicat din inima desertului, din nisipurile unui loc in care singura oaza poate fi acest lacas sfant.
