Mănăstirea Stelea face parte din tezaurul artistic, cultural şi istoric al oraşului Târgovişte. Este o mănăstire de călugări ortodocşi, care a fost construită pe parcursul mai multor veacuri.
Biserica Stelea a fost ctitorită de spătarul Stelea în anul 1582, apoi în anul 1645 edificiul a fost reconstruit de Vasile Lupu, ca simbol al împăcării sale cu domnitorul Matei Basarab. Numele primului ctitor al mănăstirii este scris în pisanie, ca fiind ,,negustorul Stelea”. Planul bisericii este asemănător Bisericii Trei Ierarhi din oraşul Iaşi, zidirea ei fiind realizată de aceiaşi meşteri. A fost sfinţită cu hramul ,,Învierea Domnului”.
În anul 1653, mănăstirea l-a găzduit pe Macarie – Patriarhul Antiohiei şi pe însoţitorul său Paul de Alep, ambii primiţi cu mare fast la Târgovişte. Paul de Alep consideră Mănăstirea Stelea ca fiind una dintre cele mai frumoase şi compară oraşul Târgovişte cu Damascul, datorită întinderii sale. În descrierea sa, el spunea că biserica este înaltă, are două turle cu mai multe cruci. Iconostasul are trei uşi şi impresionează prin elementele de artă rusă.
În anul 1659, au loc alte restaurări ale construcţiei, realizate de către Mihnea al III-lea, deoarece în anul 1658 ostile de tătari şi turci au ars întreaga construcţie, inclusiv preţiosul iconostas, care era de o mare frumuseţe.
În anul 1705, biserica este restaurată de Constantin Brâncoveanu şi mai târziu, în anul 1715, de către arhitectul Radu Dudescu. Cutremurul din anul 1802 o avariază mult şi, astfel, sunt necesare alte lucrări de reparaţii.
După secularizarea averilor manăstireşti, în anul 1864, călugării sunt mutaţi, mănăstirea fiind desfiinţată. Astfel, biserica funcţionează câţiva ani ca biserică de mir, până în 1970, apoi ea devine muzeu. În anul 1992, sunt restaurate biserica, stăreţia (cunoscută sub numele de Casa Nifon) şi chiliile – astfel, Mănăstirea Stelea este din nou înfiinţată că aşezământ monahal.
Mănăstirea Stelea din Târgovişte este înconjurată de un zid din piatră, iar în spaţioasa sa incintă se intră prin gangul clopotniţei, care este în formă pătrată. Chiar la intrare, pot fi admirate busturile domnitorilor Vasile Lupu şi Matei Basarab, sculptate în piatră. Turnul clopotniţei datează din sec. al XVI-lea şi este format din: gangul de la parter, o cameră la etajul întâi şi clopotele de la etajul al doilea.
La Mănăstirea Stelea, în chiliile ei, s-a desfăşurat o activitate culturală intensă. Aici, demult, funcţiona ,,Scoala graeca et latina” – prima şcoală din Târgovişte, unde au învăţat Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu şi Vasile Cârlova. Școala grecească a existat până în anul 1780.
Biserica are o intrare principală cu icoana hramului ,,Învierea Domnului” şi două intrări laterale. Pridvorul este dreptunghiular, înalt, cu două bolţi susţinute de console. Intrarea în pronaos se face printre doi baluştri, care susţin pisania slavonă şi alcătuiesc un portal impresionant.
Pronaosul este în formă pătrată, are patru ferestre ce permit pătrunderea luminii, amplificând atmosfera de linişte şi calm. Între naos şi pronaos sunt trei arcade susţinute de stâlpi octogonali şi postamente masive.
Naosul are, spre sud şi nord, două abside luminate de trei ferestre. Absida altarului, care în interior este circulară, este luminată de trei ferestre şi acoperită cu o semicalotă. Lângă altar, se pot vedea diaconiconul şi proscomidiarul. De o mare valoare artistică este catapeteasma, realizată din lemn policromat, care desparte altarul de restul bisericii.
Iconostasul are trei icoane importante: în mijloc, se află ,,Iisus Hristos, Marele Arhiereu şi Învăţător”, spre sud, ,,Sf. Ioan Botezătorul cu Sf. Arhanghel Gavriil” şi spre nord, ,,Maica Domnului cu Sf. Arhanghel Mihail” – toate datează din vremea lui Matei Basarab.
Pictura murală este în stil brâncovenesc şi datează de la începutul sec. al XVIII-lea, după cum arată inscripţia proscomidiarului. Pictura naosului îi prezintă pe cei patru ,,Evanghelişti”, iar pe abside sunt înfăţişate: ,,Naşterea”, ,,Răstignirea” şi ,,Învierea Domnului”. Pronaosul are pereţii pictaţi cu: ,,Maica Domnului în rugăciune ce ţine Pruncul în braţe”, câţiva îngeri, ,,Sf. Damaschin”, ,,Sf. Cosma”, ,,Sf. Teofan”, ,,Sf. Iosif”, ,,Buna Vestire” şi ,,Adormirea Maicii Domnului”.
Arhitectura chiliilor a fost modificată în secolele al XIX-lea şi XX, stâlpii de lemn ai prispei au fost schimbaţi cu alţi stâlpi din zidărie. În sec. al XVI-lea, a fost reconstruită Casa egumenească (Casa Nifon) ale cărei ruine au fost descoperite în zona de nord-est a incintei mănăstireşti. Casa are şapte încăperi mari şi beciuri înalte. Din dorinţa I.P.S. Nifon Arhiepiscopul Târgoviștei, Casa egumenească a devenit Muzeu de artă şi arhitectură religioasă.
Patrimoniul muzeului este prezentat pe parcursul a trei săli unde sunt expuse: imagini cu centrele monahale, bisericile de mir de la oraşe şi sate, obiecte de mare valoare artistică, istorică, duhovnicească din sec. XVII-XX (Evanghelii cu ferecătură, Biblii, cruci de lemn, potire, cădelniţe, anaforniţe, candele, veşminte preoţeşti, multe icoane şi discuri de argint).
Un obiect de cult foarte vechi, din vremea lui Vasile Lupu, este cristelniţa din piatră care se află în pronaosul bisericii. Interesante sunt şi pietrele de mormânt, care datează din anii 1609, 1647, 1689, dar şi din 1820.
De asemenea, în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie al României se păstrează câteva obiecte de cult ale bisericii, precum: două jilţuri brâncoveneşti, stranele, un potir de argint aurit dăruit de domnitorul Vasile Lupu, un disc de argint aurit dăruit în 1599-1600 de Doamna Stanca, o anaforniţa din argint aurit care are stema Moldovei.
În colecţiile Patriarhiei, se păstrează un pomelnic-triptic din lemn ce datează din perioada 1763-1764.
Mănăstirea Stelea din Târgovişte este un monument de artă al Ţării Româneşti, caracteristic sec. al XVII-lea.
O curiozitate legată de Mănăstirea Stelea este legenda potrivit căreia Vlad Țepeș însuși ar fi participat la ridicarea zidurilor mănăstirii, ca parte din eforturile sale de a întări apărarea orașului Târgoviște. Deși această poveste nu a fost confirmată de documente istorice, ea adaugă un strat de mister și fascinație care încântă vizitatorii.
În prezent, Mănăstirea Stelea este nu doar un loc de pelerinaj, ci și o destinație turistică de top pentru cei interesați de istoria și cultura românească. Poziționarea sa centrală în Târgoviște o face accesibilă pentru turiști, iar programul diversificat de evenimente culturale și religioase oferă vizitatorilor o experiență autentică și memorabilă.
