Mănăstirea Valea Neagră se găseşte în satul cu acelaşi nume din comuna Nistorești, judeţul Vrancea. Este o mănăstire ortodoxă de maici şi a fost declarată monument istoric de interes naţional. Pentru a ajunge aici, vizitatorii trebuie să meargă pe drumul ce leagă Focşani de Braşov. După 44 de kilometri de Focşani, se face un drum în stânga şi se merge prin localităţile Năruja, Podul Năruja, Nistorești, Româneşti şi Herăstrău. De la ultimul sat şi până la mănăstire, se mai merg trei kilometri.

Mănăstirea Valea Neagră a fost ridicată, ca schit, în anul 1775. Ctitorul ei a fost părintele Maftei din Spâneşti, ajutat de doi călugări. Iniţial, s-a numit “Schitul Vrancea”, însă, ulterior, denumirea a fost schimbată în cea de astăzi. Se pare că numele provine de la satul din apropierea lăcaşului religios. La rândul său, satul şi-ar fi luat numele de la valea care face legătura între el şi mănăstire.

Preotul care a ridicat Schitul Vrancea a primit pământul de la neamul Gavrileștilor, tocmai pentru acest scop. În acele vremuri, schitul avea un statut unic, pentru că era administrat de Sfatul Vrancei, Episcopia Românului fiind contactată doar pentru probemele de ordin canonic.

Schitul este transformat în Mănăstirea Valea Neagră în anul 1952 când călugării sunt înlocuiţi de măicuţe. Însă călugăriţele nu au avut prea mult timp să se bucure de viaţa obştească, din cauza regimului comunist. În urma decretului din 1959, ele au fost alungate, iar primăria a preluat edificiul. Iar acest lucru nu a fost deloc benefic: ansamblul monahal a ajuns într-o stare avansată de degradare. În cele din urmă, mănăstirea a fost desfiinţată şi biserica a fost luată de parohia din Herăstrău.

Cu toate acestea, maica Petronia Ciornea s-a încăpăţânat să vină aici şi să repună pe picioare ce mai rămăsese din Mănăstirea Valea Neagră. Cu multe eforturi şi multă credinţă, a reuşit să îi redea strălucirea, iar obştea s-a mărit pe măsură ce timpul a trecut. Numele mănăstirii este strâns legat de câteva tradiţii şi legende pe care toţi cei de aici le cunosc. Una dintre ele este aceea că iconostasul a fost poleit cu lâna de aur de la un berbec.

Biserica de la Mănăstirea Valea Neagră are două hramuri, şi anume “Pogorârea Sfântului Duh” şi “Adormirea Maicii Domnului”. Planul său este în formă de navă, nu are turlă, iar interiorul este împărţit în cele patru încăperi tradiţionale: naos, pronaos, altar şi pridvor închis. Naosul şi pronaosul sunt separaţi printr-un perete. Nu există pictură interioară, pereţii fiind împodobiţi cu icoane de lemn.

Interiorul bisericii de la Mănăstirea Valea Neagră este lipsită de decoraţii interioare, acest lucru punând în evidenţă catapeteasma, care a fost sculptată în lemn. De asemenea, se remarcă şi uşile împărăteşti, care au fost pictate în culori vii. Lemnul de brad predomină: uşa de lemn este din acest material, la fel şi pardoseala, iar pereţii sunt căptuşiţi cu scânduri de brad.

Biserica poartă câteva amprente ale arhitecturii de după cea brâncovenească. Una dintre ele este sistemul de boltire, care are rolul de a pune în evidenţă lemnul sculptat şi aurit al iconostasului. Acesta este o dovadă a vremurilor înfloritoare prin care trecea Țara Vrancei. Iconostasul este deosebit de frumos, remarcându-se şi prin armonia cromatică şi prin maniera în care au fost executate scenele şi decorurile.

Mănăstirea Valea Neagră este renumită pentru faptul că deţine o icoană făcătoare de minuni, aceea a Maicii Domnului cu pruncul Iisus. Se spune că a fost adusă de la Mănăstirea Poiana Mărului, chiar de primii călugări care au vieţuit aici. Ipoteza este susţinută şi de felul în care este înfăţişată Fecioara: are o expresie tristă, dar tandră. În timpuri de secetă, invazii de lăcuste sau molimă, icoana era cea care îndepărta toate aceste obstacole. A fost ferecată în argint, în secolul al XIX-lea, iar înainte de război oamenii atârnau salbe din argint şi aur, pentru a-i ajuta să alunge duşmanii.

Mănăstirea Valea Neagră aşteaptă oricând credincioşii, iar numărul pelerinilor creşte de la an, la an, aceştia venind să se roage la Maica Domnului, ca să îi ajute să înfrunte problemele vieţii. Ansamblul monahal cuprinde şi câteva case ţărăneşti, câteva chilii şi o clădire care adăposteşte bucătăria, trapeza şi camerele pentru cei care vor să înnopteze la mănăstire.

manastirea-valea-neagra.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ