Mănăstirile din Moldova reprezintă o destinaţie pe care măcar o dată în viaţă trebuie să o ai şi, având în vedere multitudinea de excursii organizate chiar de biserici sau de diverse agenţii, la preţuri cât de cât reduse, nu este deloc greu să-ţi permiţi un moft minor. Indiferent dacă, de obicei, preferi să mergi în alte zone mai exotice, arhitectura mănăstirilor din Moldova merită cu siguranţă o vizită, fie şi doar pentru câteva ore.
Dacă optezi să mergi cu maşina, te vei putea deplasa mult mai rapid şi mai uşor, putând să vizitezi cât mai multe, dar nu uita, înainte de toate, să te interesezi de cazare, deoarece sunt într-adevăr mănăstiri care oferă şi spaţiu de cazare, deşi este mai modest, dar trebuie întotdeauna să ai şi un plan de rezervă. Şi, înainte de a porni la drum, alege cu atenţie perioada anului în care vei face vizită pentru a putea profita pe deplin de tot ce pot oferi împrejurimile.
Una dintre cele mai frumoase mănăstiri, deşi cu siguranţă nu se poate face un top al frumuseţii, fiecare având ceva aparte, este Mănăstirea Văratec, care radiază de splendoare în timpul verii când este acoperită cu flori. Aceasta este o mănăstire de maici de rit ortodox, fiind plasată într-o poiană de la poalele munţilor, chiar în satul Văratec din Agapia, comună din judeţul Neamţ. Este cunoscută ca fiind şi cea mai mare mănăstire din România, având în vedere că aici trăiesc aproximativ 400 de măicuţe. Fiind fondată încă din secolul al XIX-lea, mănăstirea a fost sub administraţia celei de la Agapia, însă în anul 1839 a reuşit să devină independentă.
Va uimi mai ales cu zidurile sale masive realizate din piatră, ziduri ce adăpostesc Biserica Adormirea Maicii Domnului, clădirile administrative, stăreţia şi muzeul mănăstirii, unde înainte a fost atelierul Reginei Maria. Incinta monahală este alcătuită din satul în care locuiesc măicuţele, în case ţărăneşti cu specific tradiţional, înşirate pe uliţele înguste. Întregul ansamblu al Mănăstirii Văratec a fost, în anul 2004, inclus pe lista cu monumente istorice din judeţul Neamţ, având ca obiective: turnul cu clopotniţă de poartă, Biserica Schimbarea la Faţă, Chiliile maicilor, Biserica Adormirea Maicii Domnului şi Biserica Sfântului Ioan Botezătorul.
Un alt obiectiv important în turul mănăstirilor din Moldova este, cu siguranţă, Mănăstirea Secu, construită încă din anul 1602, aflată la numai 22 de kilometri distanţă faţă de Târgu Neamţ, plasată chiar la poalele Vasanului şi în vecinătatea Pârâului Secu. Are aspectul unei cetăţi medievale, având ziduri foarte groase, turle şi turnuri pentru apărare. Hramul acestei mănăstiri este pe data de 29 august când se sărbătoreşte Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Mănăstirea Secu se învecinează cu Mănăstirea Neamţ, mănăstire ortodoxă de călugări, ce datează încă din anul 1407, fiind şi cea mai veche dintre aşezămintele monahale din Moldova şi cu Mănăstirea Sihăstria, ctitorită în anul 1655, fiind tot o mănăstire ortodoxă de călugări, deci cu siguranţă veţi putea vizita toate cele trei obiective într-o singură zi, asta dacă nu doriţi să zăboviţi mai mult într-un singur loc.
Mănăstirea Agapia este o mănăstire inclusă şi ea pe lista monumentelor istorice, construită între anii 1641 şi 1643, având un stil nu tocmai specific. Însă valoarea sa constă în frescele realizate de Nicolae Grigorescu între anii 1858 şi 1861. Printre obiectivele ce pot fi vizitate în incinta acestui aşezământ monahal, se numără: Biserica Sfinţii Voievozi, Paraclisul Naşterea Maicii Domnului, Chiliile, Construcţiile din incintă, Bolniţa de lemn, Turnul-clopotniţă şi Biserica de lemn Sfântul Ioan Bogoslov.
Pe lângă toate acestea, se adaugă armonios şi casa lui Alexandru Vlahuţă, obiectiv imposibil de ratat, dacă sunteţi prin zonă. Mănăstirea Durău este o mănăstirea ortodoxă, situată în Ceahlău, fiind un alt obicetiv interesant din cadrul mănăstirilor din Moldova. Şi nu se termină aici turul, deoarece coborând puţin pe hartă, găsim şi Mănăstirea Bisericani, aceasta fiind de călugări, situată chiar în satul Scăricica, în comuna Viişoara, iar drumul spre ea, în urcare desigur, este de o splendidă atmosferă, pe serpentinele ce se întind de-a lungul văii Bistriţei, care precedă lanţul munţilor plini cu codri numai de conifere. Întregul aşezământ este plasat la poalele munţilor Pietrosu, fiind construit la altitudinea de 650 de metri.
Hramul acesteia este Buna Vestire. Tot în judeţul Neamţ, se află şi Mănăstirea Bistriţa, situată în comuna Alexandru cel Bun, satul Bistriţa, fiind zidită chiar înainte de 1407, de către domnitorul care a dat, ulterior, şi numele comunei, iar câţiva ani mai târziu a fost ridicat şi un turn cu clopotniţă şi paraclis de către Ştefan cel Mare, urmând ca în 1546 să fie renovată complet de Petru Rareş, cel care a şi ridicat un zid împrejur. Ajustările ei nu s-au oprit aici, deoarece în anul 1554 domnitorul Alexandru Lăpușneanu a reuşit o altă renovare, mult necesară acestei mănăstiri.
Şi pentru ca turul manăstirilor din Moldova să fie încheiat, nu trebuie omisă Mănăstirea Pângăraţi, aceasta fiind ridicată în anul 1560 de către acelaşi Alexandru Lăpușneanu, sfinţită de mitropolitul Sucevei, Grigorie şi nici Mănăstirea Tarcău, situată pe valea Tarcaului, o mănăstire micuţă construită din lemn de frasin, care adăposteşte sub 20 de călugări, de o simplitate şi frumuseţe uluitoare.
