Marele Kudu este o specie de antilopa – una dintre cele mai inalte din lume si care are coarnele cele mai lungi. Traieste in regiunile din estul pana in sudul Africii, dar si in Europa Centrala si de Est si se remarca prin aspectul interesant al pielii din zona anterioara a gatului, ce se prelungeste printr-o excrescenta acoperita cu fire de par, care atarna.
Aceasta antilopa prefera mai ales zonele stancoase din regiunile de deal si de munte, mai rar apare la campie. Este foarte retrasa, se ascunde printre tufisurile dese de arbusti, iar pentru hrana realizeaza migratii lungi, mai ales in sezonul uscat, cand are nevoie si de apa.
Exemplarele care au ajuns la maturitatea sexuala pot avea lungimea corpului de 2-2,5 m, inaltimea la greaban de 1,3-1,5 m si greutatea de 120-315 kg. Intre mascul si femela nu exista un dimorfism sexual pronuntat, ambii au coloritul similar in nuante rosiatice sau maronii-cenusii cu pete albe pe fata si 6-10 dungi subtiri si albe pe partea superioara a corpului.
Masculul este intotdeauna mai mare si mai robust decat femela si cantareste mai mult. Comparativ cu femelele, maculii sunt considerati de observatori ca fiind mai frumosi si mai impresionanti, la ei dungile albe de pe corp ies in evidenta in mod clar si contrasteaza foarte bine cu nuanta de culoare inchisa a blanii. Mai mult decat atat, la masculi podoaba capilara formata din cele doua coarne masive si lungi, curbate ca un tirbuson, impresioneaza prin aspectul ei deoasebit.
La unele exemplare coarnele pot ajunge si la lungimea de 1,5 m. La femele coarnele lipsesc complet. Pe partea din spatele capului apare o coama alcatuita din fire de par destul de scurte, care se intinde pe toata lungimea gatului. Capul este destul de mare, urechile alungite si cu marginile rotunjite, acoperite cu fire de par scurte si pe partea exterioara si pe cea interioara.
Ochii sunt mari si blanzi, au irisul de culoare neagra. Botul este lung, cu varful alb, iar nasul umed si negru. Coada este lunga de 37-48 cm, de culoare maronie si cu varful negru. Membrele anterioare si posterioare sunt lungi si puternice, se termina cu degete copitate si ii ofera posibilitatea sa faca salturi mari, sa depaseasca fara prea mult efort obstacole inalte chiar si de 2-2,5 m.
Unitatea sociala la aceasta specie este cea de grup. Atat masculii cat si femelele alcatuiesc grupuri mici de cel putin 6 exemplare si se deplaseaza intotdeauna impreuna in cautarea hranei formata din frunze de copaci si arbusti, plante medicinale si ierburi, tuberculi, bulbi, flori si fructe. Aceste animale sunt active mai ales dimineata, seara si in timpul noptii, in rest, in cursul zilei se odihnesc. Grupurile sunt alcatuite din femele si puii lor, eventual si masculi foarte tineri, sau numai din masculi adulti.
In perioada de imperechere masculii devin agresivi intre ei, se lupta crancen, isi provoaca rani cu cele doua coarne spiralate, ascutite si lungi, iar uneori ajung chiar sa si le rupa. Masculul care castiga lupta isi alege o femela si are un comportament de curtare a acesteia, iar daca aceasta nu il accepta si fuge, el o urmareste si incearca sa o opreasca atingandu-o cu cele doua coarne pe gat, pe cap sau pe spate.
Dupa imperechere femela are o perioada de gestatie de 7-8 luni, dupa care face un singur pui. Acesta este alaptat de femela si ocrotit de toate antilopele din grup. Cei mai mari dusmani ai lor sunt leoparzii, vulpile, gheparzii si alte animale de prada care traiesc in acelasi areal.
Marele Kudu are denumirea stiintifica de Tragelaphus strepsiceros, face parte din ordinul Artiodactyla, familia Bovidae. Riscul de disparitie al acestei specii este destul de redus.