La capitolul peisaj montan, România are cu ce se lăuda, deoarece este străbătută de lanţul carpatin, iar masivul Bucegi este unul dintre cele mai impresionante. Turismul montan este foarte dezvoltat în România atât în timpul verii, cât şi în timpul sezonului rece.
Masivul Bucegi se află în extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali, fiind mărginit la est de Valea Prahovei şi la vest de Culoarul Branului şi Valea Ialomiţei, în timp ce spre nord delimitarea este depresiunea Bârsei, iar spre sud, Subcarpatii de Curbura. Este cel mai vizitat masiv din România.
Geografia Masivului Bucegi
În ceea ce priveşte geografia Masivului Bucegi, aceasta este caracterizată de prezenţa a numeroase văi. Masivul are formă de U cu deschidere spre Sud, punctul culminant al acestuia fiind Vârful Omu, care este totodată şi punctul de întâlnire al celor două ramuri principale, cărora li se alătură culmi mai scurte şi abrupte.
Culmea principală a Masivului Bucegi este situată între Valea Prahovei şi Valea Ialomiţei şi se diferenţiază de celelalte prin diversitatea formelor de relief, cum ar fi versetul prahovean foarte abrupt şi platoul Bucegilor.
Acest masiv s-a format în timpul orogenezei alpine, înălţându-se cu aproximativ 1.000 m în timpul Neogenului şi începutul Cuaternarului. Relieful este caracterizat prin depozite sedimentare mezozoice care s-au aşezat peste un fundament de şisturi cristaline. Mai mult decât atât, în această regiune, se întâlnesc dovezi glaciare, cum ar fi formele de eroziune şi formele de acumualare.
Bogăţiile naturale ale Masivului Bucegi
Masivul Bucegi nu este bogat în resurse naturale, însă este foarte folosit pentru piatră (calcare), pentru apă (Fabrica de Bere Azuga) şi, nu în ultimul rând, pentru bogăţia forestieră.
Dacă resursele nu sune bogate, aflaţi că fauna şi flora Masivului Bucegi sunt deosebite. Peisajele sunt de-a dreptul fascinante. Pădurile sunt dispuse pe mai multe etaje, etajul fagului şi al carpenului fiind întâlnite în partea cea mai joasă şi etajul coniferelor, deasupra căruia se dezvoltă o vegetaţie de tip alpin, cu pajişti şi tufişuri de ienupăr, în partea superioară.
Tocmai faptul că relieful este etajat, la fel şi solul, permite dezvoltarea unei diversităţi în ceea ce priveşte vegetaţia. Printre cele mai răspândite plante, se numără molidul şi tufişurile de jneapăn şi ienupăr. Însă Masivul Bucegi deţine şi flora protejată în care sunt încadrate plantele ocrotite prin lege. Acestea sunt: floarea de colţ (floarea reginei), smirdarul, sângele voinicului şi cupele.
În ceea ce priveşte fauna masivului, aceasta este reprezentată de animale precum mistreţul, iepurele, lupul, căprioara, iar dintre păsări, cele mai reprezentative sunt cocoşul de munte şi găinuşa de alun.
În zona alpină, se întâlneşte capra neagră, dar şi acvila de munte. Ursul carpatin este regele masivului, acesta coborând până la poalele munţilor, în căutare de hrană. În Munţii Bucegi, există şi rezervaţii naturale, precum Rezervaţia Botanică Vârful Omu, care cuprinde grupări ale faunei specifice zonei alpine sau Rezervaţia Peştera Ialomiţei.
Obiective turistice în Masivul Bucegi
Masivul Bucegi este unul dintre cele mai populate şi destinaţia cea mai des aleasă de către turişti. Motivele sunt numeroase. În primul rând, este foarte accessibil atât pentru muntomanii împătimiţi, cât şi pentru persoanele care doresc o scurtă evadare în natură. Masivul oferă cele mai variate trasee de trekking pentru toate gusturile, de la cele mai uşoare la cele mai dificile.
Varietatea stâncilor este un motiv de bucurie pentru cei care preferă rock-climbing. Printre cele mai importante atracţii pentru alpinişti, sunt Jepii, Caraimanul, Costila şi Morarul. Este necesar să alegeţi cu grijă traseul pe care doriţi să îl urmaţi şi să nu vă aventuraţi pe cele grele neechipați corespunzător.
Platoul Bucegi reprezintă o atracţie importantă atât pentru turiştii români, cât şi pentru cei străini, deoarece aici se pot întâlni adevărate monumente ale naturii – Babele şi Sfinxul. Există numeroase legende cu privire la apariţia acestora.
În zona masivului Caraiman, este situat un monument impresionant, Crucea Eroilor Neamului, la o altitudine de 2291 m. Acest monument este unic în Europa datorită altitudinii şi dimensiunilor, înălţimea crucii fiind de 28 m, iar lungimea braţelor de 7 m. Crucea a fost ridicată în memoria ceferiştilor căzuţi la datorie în timpul Primului Război Mondial, între anii 1926-1928.
Un deosebit punct de atracţie al Masivului Bucegi îl constituie cascada Urlătoare. Aceasta este celebră pentru vuietul pe care îl produc apele în căderea lor de la aproximativ 15 m.
Pentru împătimiţii sporturilor de iarnă, Masivul Bucegi oferă posibilitatea practicării acestora în cele mai bune condiţii. Una dintre cele mai bune părţii este cea din Buşteni, Kalinderu, care oferă un traseu potrivit atât începătorilor, cât şi celor mai experimentaţi. Pe această pârtie se organziează concursuri, iar atmosfera este mereu foarte caldă.
Aşadar, nu este de mirare că Masivul Bucegi este unul dintre cele mai populare. Bucuraţi-vă de minunile naturii ori de câte ori aveţi ocazia, însă atunci când porniţi într-o aventură montană, nu uitaţi de codul eticii şi preţuiţi ceea ce mediul încojurator vă oferă.
Peisajul masivului este dominat de reliefuri carstice impresionante, păduri vaste de conifere și faimoasele formațiuni stâncoase precum Sfinxul și Babele, care atrag anual mii de vizitatori. Aceste formațiuni naturale, modelate de vânt și ploi, stau mărturie a milioanelor de ani de evoluție geologică.
Masivul Bucegi este, de asemenea, încărcat de legende și mituri care adaugă un strat mistic explorării sale. Una dintre cele mai cunoscute este legenda „Omului de piatră”, care spune că Sfinxul este un om transformat în piatră de forțele naturii, veghind etern peste văile din jur.
