Mausoleul de la Mateiaș (Mausoleul Eroilor) este un monument din comuna Valea Mare-Pravăţ (judeţul Argeş), dedicat memoriei eroilor care au căzut pentru patrie în timpul Războiului de Întregire Naţională (1916 – 1918). În 2004, a fost declarat monument istoric naţional.
Numele mausoleului provine de la Dealul Mateiaș, locul în care este amplasat. Dealul este situat la circa 10 kilometri de Câmpulung, pe DN 73, care leagă primul oraş de Braşov. În zona Dealului Mateiaș a activat Grupul Nămăiești, comandat de generalul Traian Găișeanu.
Grupul a reuşit să iasă neînfrânt, în anul 1916, dintr-o confruntare cu un inamic mai bine pregătit, mai numeros şi mai bine echipat. Soldaţii au izbutit, prin această victorie, să oprească înaintarea inamicilor spre Câmpia Română.
Construcţia Mausoleului de la Mateiaș se datorează iniţiativei pe care a avut- o societatea „Cultul eroilor”. Monumentul a fost realizat în perioada 1928 – 1935 de către constructorul De Nicolo, care a lucrat după planurile arhitecţilor State Balosin şi Dumitru Ionescu-Berechet. Mare parte din cheltuielile financiare au fost suportate chiar de localnici, care au înţeles cât de important este un astfel de monument.
Mausoleul de la Mateiaș a fost construit din calcar de Albeşti şi este alcătuit din mausoleul propriu-zis, un basorelief şi un muzeu istorico-militar. Mausoleul este, la rândul lui, compus din două corpuri, unul vertical şi unul orizontal.
Cel vertical are forma unui turn cu foişor, iar cel orizontal este un osuar cu peste 2.000 de oseminte ale militarilor români căzuţi pe câmpul de lupte, osemintele fiind împărţite în 31 de cripte. Interiorul mausoleului a fost iniţial pictat de artista Olga Greceanu, însă picturile s-au deteriorat, astfel că au fost înlocuite, în perioada 1980 – 1984, cu mozaicuri.
Tot în această perioadă a anilor 1980, Mausoleul de la Mateiaș a fost supus unui proces de extindere: s-au adăugat basorelieful, terasa de paradă, camerele de muzeu şi scările de acces.
Basorelieful iese imediat în evidenţă prin dimensiunile sale (3.5 metri înălţime şi 16 metri lungime), dar şi prin scenele înfăţişate. Acesta îi aparţine sculptorului Adrian Radu, de la Câmpulung, care a încadrat scenele de luptă între mesajele celor care au luptat la Mateiaș.
Mausoleul de la Mateiaș are şi o cupă din piatră în care arde în permanenţă o flacără, aceasta amintitnd de jertfa pe care au făcut-o soldaţii români pentru ţara lor. În ceea ce priveşte muzeul, el este alcătuit din două încăperi expoziţionale.
Prima înfăţişează contribuţia pe care a avut-o România în Primul Război Mondial, precum şi importanța pe care au avut-o luptele din 1916. A doua încăpere este destinată dioramei, menită să introducă vizitatorii în atmosfera acelor vremuri.
Programul de vizitare a Mausoleului de la Mateiaș este următorul:
- Aprilie – Octombrie (program de vară): zilnic, între orele 9 – 19
- Noiembrie – Martie (program de iarnă): zilnic, între 9 – 17
Anual, Mausoleul de la Mateiaș este gazda ceremoniilor de comemorare, unde oficialități locale și naționale, veterani, școli și cetățeni participă la evenimente de depunere de coroane și recitări de poezii, marcând respectul și recunoștința față de cei care au servit națiunea.
Pe lângă valoarea istorică și educativă, zona înconjurătoare a mausoleului oferă și ocazii de relaxare și reculegere, cu peisaje pitorești și trasee de drumeție, ce permit vizitatorilor să se bucure de natura și liniștea specifică zonei Argeșului.
