Născut într-o familie săracă, și-a început studiile la școala comunală de la 6 ani. După terminarea școlii, a urmat studiile la gimnaziul din Careii Mari, iar apoi Facultatea Teologică din Blaj, unde a fost hirotonit preot celib greco-catolic. De la 23 de ani, din anul 1831, predă istoria universală la o școală în Blaj. Nu și-a mai putut continua studiile istorice, drept consecință a unui proces în care a fost implicat. Din această cauză, s-a mutat la Sibiu, unde a urmat Academia Săsească de Drepturi timp de 3 ani.
În 1848, a răspândit prin Sibiu cunoscutul său manifest în care milita pentru egalitatea națională. Tot atunci, se implică în revoluția română, fiind unul dintre principalii săi lideri. Pe 14 mai 1848, a ținut un important discurs în Catedrala din Blaj, intrat în istorie ca Discursul de la Blaj.
Revoluția odată înfrântă, Bărnuțiu s-a refugiat la Viena, unde a urmat cursurile Universității până în 1853, când a fost forțat să renunțe, ca urmare a intervențiilor poliției imperiale. Se mută în Italia, la Pavia, unde se înscrie la cursurile Facultății Juridice. Își ia doctoratul, iar apoi revine la Viena, unde August Treboniu Laurian îi face propunerea de a veni la Iași să predea, invitație pe care o acceptă în anul 1854. Bărnuțiu a rămas acolo timp de un deceniu.
În calitatea sa de profesor la Academia Mihăileană (1855-1860) și, apoi, la Universitatea din Iași (1860-1864), Bărnuțiu a format oameni cu o gândire nouă, oameni care, ulterior, au cerut reforme democratice, votul universal, exproprierea moșiilor boierești și a celor mănăstirești.
A murit în 28 mai 1864, la locul numit Gorgana, aparținător satului Sânmihaiu Almașului. A fost înmormântat în curtea bisericii de lemn din Bocșa, pe 3 iunie 1864, de către 30 de preoți, în frunte cu vicarul Silvaniei, Demetriu Coroianu.
În anul 1948, rămășițele lui Bărnuțiu au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserica Greco Catolică din Bocșa. Mausoleul lui Bărnuțiu se află în Biserica Greco – Catolică din Bocșa.
Mausoleul din Bocșa, unde Simion Bărnuțiu își are odihna veșnică, stă martor la lupta sa pentru educație și libertate națională. Acesta oferă un loc de reflecție pentru cei care doresc să înțeleagă mai bine contribuțiile sale remarcabile la formarea conștiinței naționale și juridice în România.
