Memorarea rapida implica mai multi pasi ce trebuie urmati indeaproape. Altfel spus, regula primordiala este ca mai intai sa intelegem informatiile, si-abia apoi sa incercam sa le memoram, de cele mai multe ori trebuind sa sistematizam materialele. Multi elevi sau studenti care se afla in pragul unui examen important cred ca sistematizarea este doar o pierdere de timp, in conditiile in care momentul examenului se apropie si mai sunt atatea informatii de invatat. Nimic mai gresit, caci sistematizarea in sine e un mod de a memora. Ganditi-va ca in timp ce sistematizati, sintetizati informatiile, memorati si o buna parte din ceea ce faceti, desigur, daca sunteti atenti si total implicati.
Memorarea rapida este posibila, altfel nu s-ar explica rezultatele foarte bune pe care atatia oameni le-au obtinut intr-un timp scurt de invatare. In acest fel, gandirea isi va organiza propriile exemple, propriile idei referitoare la informatiile sintetizate, acest fapt fiind si un avantaj daca ne referim la un examen de admitere unde clar concurati cel putin 2 pe un loc. Cu siguranta, daca si mintea voastra isi construieste propriile idei pe langa cele memorate, veti dispune in ziua examenului de un bagaj si mai mare de informatii. Apoi, memorarea rapida trebuie sa fie neaparat logica. Imaginati-va ca memorati date, informatii care nu se leaga intre ele, nu au consistenta, informatii pe care nu veti putea sa le integrati intr-un intreg sau, si mai grav, sa le transpuneti pe hartie sub forma unui intreg.
Nu tine de noroc, ci mai degraba de concentrare si vointa. Rezultatele bune se pot obtine foarte usor, insa aceasta depinde in mare parte si de antrenamentul mintii. Plus, cu cat un material pe care trebuie sa-l invatati este mai concret, cu atat mai usor va fi de memorat. Materialele neclare, abstracte sunt foarte greu de memorat si nici nu ne mai putem gandi la o memorare rapida, oricat de tare ne-ar placea.
De pilda, daca aveti un examen la o materie despre care nu stiti nimic si materialele sunt abstracte, trebuie sa selectati informatiile care vi se par mai relevante. Acestea vor fi asociate cu exemple concrete. Mai exact, informatia ambigua va fi demonstrata cu un exemplu concret, la care va puteti gandi cu usurinta si pe care il puteti sustine oral sau pe foaia de examen. Nu trebuie sa omitem nici frazele atat de incalcite si lungi, incat atunci cand le cititi, pierdeti sensul si evident, nu intelegeti absolut nimic. Din nefericire, exista si astfel de profesori care impun invatarea mot a mot. In acest caz, sinteza va va ajuta cu siguranta.
Daca pana la sinteza propriu-zisa a frazei lungi si incalcite nici nu va ganditi, intrucat va este foarte greu de realizat, cautati cuvintele cheie, cele care va par voua ca ar exprima exact sensul frazei. Stim, veti avea tendinta sa va agitati, sa intrati in panica din cauza putinului timp care a mai ramas. Nu trebuie sa incercati sa invatati absolut toata materia intr-o zi sau o noapte. Inainte de toate, memorati ce vi se pare mai important, cum ar fi definitiile unor notiuni de baza ale materiei, geneza, reprezentatii, anii etc. Apoi, incercati sa memorati ce a mai ramas. Nu uitati insa ca e mult mai bine sa stiti jumatate din informatii, decat sa incercati sa le invatati pe toate de-a valma. Daca le veti invata pe toate de-a valma, ilogic, in ziua examenului nu veti sti nimic. Tocmai de accea, mai bine invatati mai putin si bine, decat mult si ineficient. Memorarea rapida poate atrage dupa sine si succes si esec. Diferenta dintre acestea doua este facuta de modul in care se realizeaza o memorare rapida.
Pe de alta parte, memorarea mecanica poate fi confundata cu memorarea rapida, caci nu ne implica aproape deloc inteligenta. Mai degraba, memorarea mecanica ar putea fi numita memorarea oarba si de o zi. Oricum, acestea doua nu sunt notiuni diferite, dar nici apropiate, ele putand fi eficiente in functie de persoana, de circumstante si, mai ales, de modul in care este realizata. Spre exemplu, putem vorbi despre memorarea mecanica rapida, ceea ce nu ar fi cazul. Chiar si asa, memorarea mecanica este o pierdere de timp, intrucat cantitatea si calitatea informatiilor nu va mai fi aceeasi dupa cateva zile si e posibil ca, in timpul examenului, sa aveti un blocaj sau sa uitati un cuvant, de aici rupandu-se coerenta informatiilor memorate. In schimb, memorarea rapida functioneaza pentru unii ca un mecanism ce alerteaza, teama ca mai au putin timp pana la examen determinandu-i sa inregistreze rapid informatiile, iar la altii functioneaza doar ca un motiv de stres ce ii opreste sa memoreze intr-un mod eficient.
O alta metoda de memorare rapida este impartirea pe etape a informatiilor dintr-un material. De pilda, daca aveti de invatat pentru un examen la istorie, puteti periodiza informatiile si fiecarei perioade, respectiv etape sa-i atribuiti caracteristici, cum ar fi ani, oameni s.a.m.d. Aceasta metoda este eficienta si la celelalte materii, cum ar fi limba si literatura romana, biologia, geografia etc., dar nu va functiona in exercitiile de algebra. In acest sens, va veti fixa scopurile, precum familiarizarea cu textul (intelegerea limbajului, a termenilor etc., i.e.), tinand cont si de informatiile esentiale.
Pe parcursul memorarii rapide, pot aparea factori care nu vor distrage atentia, cum ar fi un nume sau o denumire amuzanta, o greseala etc. Este indicat sa incercam sa ne gasim noi cat mai multi factori favorabili memorarii rapide, a performantei ce o vom obtine in urma examenului. Puteti lipi postituri cu informatii generale, sumare din materialele pe care le aveti de invatat, insa nu uitati ca memorarea rapida este o metoda eficienta numai daca este realizata in conditii optime, iar acestea vi le creati voi intr-o mare sau mica masura.
De ce nu scrieţi cu diacritice? Este aşa de obositor să citeşti un text fără… Dintr-un text aşa de interesant n-ar trebui să lipsească literele specifice limbii române!
Nu o luaţi în nume de rău, vă rog.
Sistemul rimei numerice sau sistemul număr-rimă este o metodă mnemotehncă care constă în asocierea fiecărui număr cu un cuvânt cheie, pe bază de conexiune omofonică (rimă și asonanță).
Sistemul număr-rimă asociază fiecare cifră cuvântului cu care rimează. Se formează asocieri și legături formând perechi cifre-cuvinte cheie. Pentru a memora o listă de itemi se stabilește o legătură între acestea din urmă și cuvintele cheie. De exemplu, avem de ținut minte lista de itemi: 1. Țânțar 2. Păstrav 3. Ziar etc. Între această listă și lista conținând cuvinte cheie ar fi posibile următoarele legături. Unu – ONU – țânțar. Se imaginează un enunț pentru ca asocierile să capete sens: La ONU se dezbat drepturile ȚÂNȚARILOR. Doi – butoi – păstrăv: Într-un butoi înoată un PĂSTRĂV gigant. Trei – volei – ziar: Un meci de volei e atât de plictisitor, încât toată lumea citește ZIARUL (…)