Cu siguranta ne-am lovit la tot pasul de cate un mesaj subliminal, dar ce reprezinta de fapt acesta? Un mesaj subliminal este informatia pe care individul o primeste din exterior, reuseste sa o retina, dar nu devine neaparat constient de ea.
Tuturor ni se intampla sa uitam, fie intamplator, fie ca proces constient. Despre acest lucru vorbeste si Freud intr-o carte de referinta: Psihopatologia vietii cotidiene; Introducere in Psihanaliza. Freud analizeaza o experienta proprie. Acesta, aflat in Bosnia si Hertegovina, poarta o discutie cu cineva pe care il intreaba daca a avut vreodata ocazia sa admire tablourile faimosului pictor renascentist Italian, Luca Signorelli (1441-1523) la Orivieto. Insa nu reuseste sa isi aminteasca numele pictorului. Ce l-a facut pe Freud sa uite cum il cheama pe renascentist este asocierea lui cu un pacient ce s-a sinucis din cauza unei tulburari sexuale foarte grave.
Astfel uitarea nu mai este pur intamplatoare, ci se transforma intr-o refulare a unui eveniment trist. Pentru a-si aminti, Freud incearca sa spuna o poveste, o anecdota legata de placerile sexuale, mai ales ca stia ca turcii bosniaci sunt usor atinsi de tulburarile sexuale.
Dincolo de orice modalitate de salut, apelative sau cuvinte, comunicarea consta in naratiune. Povestea ca mesaj subliminal este o reconstituire a unor intamplari dintr-un timp cert si bine definit. In general, povestea, ca mesaj subliminal este alcatuita din ce am facut eu si ce ai mai facut tu, adica este o schema cu fir narativ care treptat scoate la iveala o nemultumire, o dezamagire, o dorinta a celui care sustine discutia.
Povestea reprezinta o legatura prin care oamenii intra in diverse relatii. Acest lucru a fost demonstrat prin foarte multe situatii.
Povestea, privita ca mesaj subliminal, reprezinta si un act de manipulare. Este vorba despre parabolele biblice, unde naratorul rosteste o poveste simbolica pentru a-l manipula pe cel care il asculta sa aiba o anumita reactie. Pentru a putea face asta povestitorul trebuie sa isi cunoasca foarte bine publicul. Nu ar putea sa manipuleze fara sa fi trecut de anumite bariere care se afla in fata intimitatii si sensibilitatii ascultatorului.
Dupa cum spuneam, povestea ca mesaj subliminal ascunde nemultumirile, frustrarile naratorului. Daca va amintiti, acest lucru incearca sa il faca si Stavroghin. El cauta pe cineva care sa il asculte. Poarta pe umerii sai o povara pe care incearca sa o impartaseasca si celuilalt, dar nu reuseste acest lucru. Aici fata de situatia mentionata precedent, povestitorul nu relateaza o poveste moralizatoare. Personajul lui Dostoievski isi transforma nemultumirile intr-un bun public, crezand ca astfel ies din responsabilitatea lui.
Exista si situatia cand implicarea este egala. Unul dintre cei care participa la conversatie relateaza o intamplare, pur intamplator, fara a incerca sa il manipuleze pe celalalt sau fara sa ii predea responsabilitatea gandurilor lui. Tot ce asteapta celalalt este implicare. Astfel unul incepe discutia, iar celalalt se implica, incearcand prin acest act de colaborare sa participe la povestirea initiatorului aducand in plus, prin implicare, deznodamantul.
Indiferent de situatia in care apare un mesaj subliminal, toti participantii sunt implicati. Chiar si in cazul Sehrezadei. Atunci cand cineva incepe sa ne povesteasca ceva, suntem obligati sa il ascultam, intram in experienta sa. Putem sa comentam, sa ne implicam sau sa abordam o atitudine care sa respinga cele relatate. Oricare ar fi reactia noastra, suntem implicati atat afectiv cat si moral.
Acest fenomen nu a fost extrem de analizat de cercetatori, nici macar dupa caderea comunismului, in decembrie 1989. Stiinta naratologiei a demonstrat ca exista anumite reguli narative ce alcatuiesc un anumit program care duce la realizarea unui proces conflictual. Apare o dorinta a celor implicati de a rezolva problemele aduse in discutie. Finalul concilierii poate fi comparat cu o victorie exact ca si in cazul povestilor pe care ni le citesc parintii cand suntem mici.
Un mesaj subliminal se manifesta si sub forma altor modalitati: nume, sabloane, cuvinte criptice. Cel mai concludent exemplu de mesaj subliminal este acela ascuns in spatele vorbelor unui nebun care povestete fara rost, insa in subconstientul sau se afla o anumita informatie: povestea seduce, atrage atentia si implicarea celorlalti.
In concluzie, subliminalul depinde doar de cultura afectiva a fiecaruia si de modul cum percepe acesta existenta. Subconstientul nostru poate acumula anumite informatii sau le poate refuza. Exista undeva, specialistii l-au numit spatiu al amintirilor, unde se aduna toate informatiile inregistrate si uitate.
Tot timpul se arunca in noi cu tot felul de informatii si nu ne puteam da seama pe moment daca avem sau nu nevoie de ele. Important este sa realizam care este obiectivul celui care ne ofera aceste informatii: daca vrea sa ne manipuleze, daca vrea sa luam asupra noastra o parte din suferintele si nemultumirile sale.
Oricare ar fi scopul initiatorului, toate aceste mesaje subliminale ne vor influenta la un moment dat deciziile pe care le vom lua.
